Cetatea Stratonis

 sit arheologic, fortificaţie

Descoperita in luna februarie 2012, integeste salba cetatilor grecesti la Marea Neagra. Beneficia de ziduri cu grosimi cuprinse intre 6 si 8 metri, dar si de turnuri puternice foarte asemanatoare celor de la Dinogetia si Ulmetum.

Cetatea este menţionată de către Geograful din Ravenna în "Descrierea lumii", IV 6, pag. 47: "Tot lângă Marea cea Mare este ţara care se numeşte Tracia. În această ţară am citi că au fost foarte multe oraşe, dintre care vom arăta pe unele, şi anume lângă ţărul mării ... Dyonosopolis, Bizone, Timum, Tiriza, Callatis, Stratonis, Tomis, Histria..."

Istorici dobrogeni precum Gheorghe Andronic sau Andrei Radulescu aratau ca, ”pe malul romanesc al Marii Negre, intre Calatis si gurile Dunarii, in afara de Histria si Tomis au mai existat si alte colonii, printre care si Stratonis”. Acesti istorici sustin ca ratiunea prezentei grecesti in acest cadru geografic deosebit de primitor o aflam in ”beneficiile pe care natura locului le ofera: schimbul intens de marfuri cu populatia locala si exploatarea agricola” (Andrei Radulescu - Istoria Dobrogei). Un alt sustinator al infiintarii de catre greci a cetatii Stratonis este Radu Vulpe, care citand izvoare mai vechi, vorbeste despre asezari grecesti intre care si Stratonis. Istoricul considera ca aceste cetati apartineau scitilor plugari, fiind escale grecesti prin care localnicii isi vindeau produsele agricole.