Negru Vodă

 oraş, orăşel

Sat un pic mai răsărit (de pe urma multor posturi de bugetari generate de graniţa cu bulgarii) declarat oraş de către Ceauşescu. 4.184 locuitori în 2002, din care 72 turci, 63 tătari, 6 țigani (!), iar restul români. Satul a fost înfiinţat de către turci în 1715, cu denumirea Karaomer (Omer cel negru), denumire ce a fost transformată în 1925, fără nicio logică, în Negru Vodă - acest personaj legendar neavând, însă, absolut nicio legătură cu aceste locuri.

Marele Dicţionar Geografic (1899): „Cara-Omer, com. rur., în judeţul Constanţa, pl. Mangalia. Este aşezată în partea meridională a judeţului, la 64 kil. spre S.-V. de oraşul Constanţa, capitala districtului, şi în partea vestică a plăşeî, la 50 kil. spre V. de orăşelul Mangalia, reşedinţa ei. Se mărgineşte la N. cu comunele rurale Carvaclar şi Enghez, despărţindu-se de cea d'întîiu prin dealul Cavaclar, de cea d'a doua prin dealul Cara-Suluc-Bair; la S. cu Bulgaria, de care o desparte dealurile Docuzair şi Maraci; la E. cu comunele Hazaplar şi Sarighiol, despărţind-o de cea d'întîiu, dealul Ghiuvenli, şi de cea d'a doua dealurile Egi-Iuiuc şi Murtfacea-Bair ; la V. cu comunele Bairam-Dede şi Hairam-Chioi (pl. Silistra-Nouă), separîndu-se de prima prin dealul Docuzaci, de secunda, prin dealurile Sari şi Curu-Bair. Culmile Cara-Omer la V.-N. şi la interior şi Muraci la E. şi S. brăzdează teritoriul comunei; mai întinsă dintre toate comunele din judeţul Constanţa. Principalele dealuri sunt: Docuzaci (193 m.), Dealul-Moriî (170 m.), la S.-V.; Malcoci-Mazarlî (176 m.), Curu-Bair (168 m.), la N.-V. ; Cavaclar, cu vîrful Ghiuvenli-Nord (155 m.), Cara-Sulac-Bair, cu vîrful Ghiuvenli-Est (141 m.), la Nord; Coru-Sîrtî (152 m.) şi Cara-Cuiuc Bair, cu vîrful Cheragi (136 m.) la E. Prin interiorul comunei sunt dealurile: Mezarlîc-Bair, de natură stîncoasă, Sari-Bair (140 m.), Mezarlîc (164 m.), acestea spre partea nordică; dealurile: Bair-Mezarlîc (187 m.), Mamuzli-Bair(i8om.), Alibei-Chioi, Mezarlîc (170 m.), Alibei-Chioi-Bair (163 m.), Cara-Omer -Bair cu vîrful Ghiuvenli II (152 m.), Mezarlîc-Bair (158 m.), acestea în partea centrală; dealurile: Dere-Chioi-Bair (182 m.), Bair-Iuiuc (140 m.), Cara-Omer (170 m.), în partea meridională. Culmea Muraci e reprezentată prin dealurile : Egi-Iuiuc, cu vîrful Cheragi II (123 m.); Mezarlîc-Sîrtî (128 m.) şi Murfatcea- Cairac (140 m.), toate în spre S.-V., avînd acelaşi aspect ca şi cele ale culmei Cara-Omer. Movile sunt numeroase; unele înalte, mari, servind probabil ca puncte de observare şi orientare ; toate sunt artificiale ; ele sunt răspîndite pe toată suprafaţa teritoriului. Principalele sunt : Movila-Mare (200 m.), pe hotarul spre Bulgaria, la S.-V.; Bali-Iuc (182 m.),tot la S.-V.; Cheragi (130 m.) la E. Principalele văi sunt: Docuzaci la V., trecînd prin satul Docuzaci, cu maluri înalte şi pe alocurea pietroase. Valea Calfa-Chioi, care la început poartă numele de Cerchez-Chioi-Culac, trecînd prin satul Cerchez-Chioi, apoi cel de Calfa-Chioi- Ceair, trecînd prin satul Calfa şi în urmă cel de Sarapcea, trecînd prin satul Cialmagea şi deschizîndu-se în valea Demircea. Brăzdează comuna la V. Malurile sale sunt în general înalte şi stîncoase. Valea Afighinea începe sub numele de valea Dere-Chioi, ia pe urmă pe cel de Alibi-Chioi-Ceair, trecînd pe lîngă satul Alibi-Chioi, în urmă de Valea-Cîşlei, trecînd pe lîngă cîşla Alibi-Chioi şi în fine pe cel de Afighinea, brăzdînd interiorul comunei. Valea Ghiuvenli sau Mangaci, trece prin satul Ghiuvenli, brăzdează comuna la N. Valea Chior-Cui o străbate prin interior; valea Daulu-Chioi, care ia mai la vale numele de valea Sîrtî, trecînd prin satul Daulu-Chioi, o brăzdează la E. şi S.-E. Valea Cara-Omer primind pe stînga valea Luci, Ghiolgiul şi Izvorului, trece prin satul Cara-Omer şi îl străbate la S. Clima comunei este excesivă, din pricina lipsei de păduri şi adăposturi oferite de dealuri; vara este arzătoare şi rare-ori puţin temperată de vînturile ce suflă din spre mare; iarna e aspră, guvernată fiind de vîntul dominant, recele şi gerosul crivăţ (N. - E.). Ploae cade puţină şi puţurile trebuesc săpate la adîncimi foarte mari. Cătunele, cari compun comuna, sunt nouă şi anume: Cara-Omer, aşezat în partea meridională a comunei, pe valea Cara-Omer, între dealurile Cara-Omer la S.-V., Alibi-Chioi-Bair la N.-V., Cara-Omer-Bair la N.-E. şi Mezarlîc-Bair la E. şi S.-E.; Ghiuvenli, în partea septentrională a comunei, la 7 kil. spre N. de reşedinţă, pe valea Ghiuvenli, între dealurile Cavaclar la V., Consîrtî la S., Carasuluc-Bair la N.-E. şi Ghiuvenli la N.; Cauli-Ciucur (groapa sîngeroasă) în partea meridională a comunei, la 4 kil. spre S.-E. de reşedinţă, pe văile Iurtluc şi Caulî-Cicur, între dealurile Mezarlîc-Bair la N.-V., Caulicum la N., Surtluc-Bair la S. şi Mufatcea-Cairac la S.-E.; Daulu-Chioi în partea estică a com., la 5 kil. spre S.-E. de reşedinţă, pe valea Daulu-Chioi, între dealurile Mezarlîc-Bair la E., Murfatcea-Bair la S. şi Egi-Iuiuc la N. ; Calfa-Chioi, în partea vestică a com., la 10 kil. spre N.-V. de reşedinţă, pe valea Calfa, la poalele pietroaselor dealuri Malcoci, Mezarlîc la V. şi Mezarlîc-Bair la E.; Mamuzli, în partea vestică a comunei, la 9 kil. spre N.-V. de reşedinţă, pe valea Calfa-Chioi, între dealurile Docuzaci la V. şi Mamuzlî la E.; Alibi-Chioi, în partea centrală a comunei, la 5 kil. spre N.-V. de reşedinţă, pe văile Cîşla şi Alibi-Chioi, între dealurile Alibi-Chioi la V. şi Alibi-Chioi-Bair la E. Cerchez-Chioi, în partea meridională a plăşei, la 9 kil. spre V. de reşedinţă, pe valea Cerchez-Chioi, la poalele pietroaselor dealuri Bair-Mezarlîc la E. şi dealul Bair la V.; Deru-Chioi, tot în partea meridională a com., la 9 1/2 kil. spre V. de reşedinţă, pe valea Des-Chioi şi la poalele stîncoaselor dealuri Des-Chioi la E. şi Dealul-Moriî la V. Docuzaci sau Docuz-Aci, în partea vestică, la 1 1/2 kil. spre V. de reşedinţă, pe valta Docuzaci, înconjurat de toate părţile de dealul Docuzaci. Casele acestor sate sunt aşezate în jurul bisericelor sau geamiilor, în cîte două sau trei grupuri, mai toate au de jur-împrejur mori de
vînt. În anul 1895, populaţiunea era de 443 fam., cu 2079 suflete, împărţită după cum urmează: După sex: 1159 bărbaţi şi 920 femei; după starea civilă : 1152 necăsătoriţi, 850 căsătoriţi şi 77 văduvi; după instrucţie : 118 ştiind carte şi 1961 neştiind; după religie: 906 ortodoxi, 126 catolici şi 1047 mahometani; după profesiuni: 823 agricultori şi meseriaşi, 14 comercianţi, 4 industriaşi şi 10 cu diferite alte profesiuni; sunt 851 contrib. După statistica din 1896 — 97 sunt în comună 820 familii, cu 3067 suflete. În comună sunt 2 biserici catolice şi 4 geamii. În ceea-ce priveşte calitatea pămîntului, cele 23340 hect. ale comunei se împart astfel: 191 hect. loc neproductiv, ocupate de vatra satului; 23149 hect. loc productiv, din cari: 13936 hect. loc cultivabil (3773 hect. ale statului cu proprietari şi 10 173 hect. ale locuitorilor); 4613 hect. loc necaltivat, ale locuitorilor ; 4600 hect. izlaz, din care 1113 hect. ale statului cu proprietarii şi 3487 hect. ale locuitorilor. În comună sunt 823 plugari, cari au 322 pluguri (302 cu boi, 10 cu cai) 448 care şi căruţe, (139 cu boi, 309 cu cai), 1 maşină de treerat cu aburi, 4 maşini de semănat, 4 maşini de secerat, 1 maşină de bătut porumb, 10 grape de fier şi 3 maşini de vînturat. Sunt în comună 65 puţuri. Locuitorii au 9194 capete de vite, din cari: 1025 cai, 2135 boî, 94 bivoli, 6271 oi, 86 capre şi 583 porci. Comerţul este activ, în comună fiind vama de export şi import spre Bulgaria. Gara mai apropiată este Murtfatlar la 50 kil. spre Nord. La Cara-Omer e un biuro vamal, avînd de sucursale biurourile din Hîrşova şi Rasova. Biuroul din Cara-Omer a fost înfiinţat în anul 1894 (Aprilie). Pe ultimul exerciţiu financiar a produs un venit de lei 4430, importîndu-se mărfuri pentru 43466 lei şi exportîndu-se pentru 168564 lei. Suprafaţa totală a comunei e de 23340 hect., cea mai întinsă din tot judeţul, din cari: 191 hect. ocupate de vatra satului cu 323 case, iar restul de 23149 hect. împărţit între stat cu proprietarii cari posedă 44886 hectare şi locuitorii cari au 18263 hectare. Budgetul este de 16115 lei, 95 bani la venituri şi 5349 lei, 16 bani la cheltueli. Căi de comunicaţie sunt căile judeţene : Para-Chioi-Mangalia, trecînd prin satul Ghiuvenli, la N.; şoseaua Cara-Omer-Mangalia; drumuri comunale la Hazaplar, Chiragi, Bairam -Dede, Cavaclar, Sari-Ghiol, Toprai-sari.”