Cetatea Orgame (Argamum)

 ruine, sit arheologic, fortificaţie

Este prima aşezare antică din România menţionată de un izvor scris al antichităţii. Se mai văd şi azi o poartă a cetăţii, zidul de apărare, străzi, basilici paleocrestine, valuri de apărare din pământ ş.a.

Situl antic de la Capul Dolojman este mentionat pentru prima data în lucrarea episcopului R. Netzhammer, Die christlichen Altertümer der Dobrudscha, Bukarest, 1918, p. 165: ”Das Kap Doloschman selbst, ebenso die ihm gegenüberliegende, bereits oben erwähnte Insel Bisericutza zeigen starke Spuren antiker Niederlassungen und byzantinischer Bauten. Diese Stätten werden gewiss eines Tages im verzeichnisse jener Dobrudscha-Orte erscheinen, an welche sich altchristliche Funde knüpfen. Aller Wahrscheinlichkeit nach lag auf dem mit Wällen befestigten Kap Doloschman der Ort Argamum, an dessen Gebiet laut einer Inschrift jenes von Istros gegrenzt hat”.

În documentatia de repertoriere a siturilor antice din Dobrogea întocmita de colaboratorul lui Gr. Tocilescu, P. Polonic, la începutul secolului nostru si pastrata în manuscris la Biblioteca Academiei Române, referirile la vestigiile vizibile la Capul Dolojman: ”Cetatea este asezata pe un colt de deal care intra ca o peninsula în lacul Razelm si este mai întâi întarita spre apus prin doua santuri paralele care o separa, ducând din ghiol în ghiol, de celalalt teren, care au o lungime de 400 pasi, iar în partea de sud, unde terenul se prelungeste în pante dulci spre lac, este întarita cu un val cu zid de aproape 600 pasi lungime. Latura de nord se razema pe malul abrupt al lacului. Aici se gasesc urme de ziduri puternice, chiar valul pe val (sic!) si în interiorul cetatii se vad o multime de gropi facute de locuitorii ce cautau comori si scot piatra pentru constructii. Se gasesc în interior multe cioburi de oale si caramizi romane. La rasarit de ea, pe o insula, Bisericuta, gasim alta cetate romana.[...] Aceasta cetate si cu cetatea care este vis a vis închideau unica trecere posibila pentru navigatie dintre lacul Golovita si lacul Razelm” sunt însotite de un o schita de planimetrica a fortificatiei.

Asocierea ruinelor de la Capul Dolojman cu amplasamentul toponimului antic Argamum, mentionat în horothesia Histriei, se datoreaza lui V. Pârvan, fiind sugerata în cadrul comentariului ce însoteste publicarea inscriptiei histriene.

Tot acolo figureaza si o trimitere la lucrarea lui Procopius din Caesarea, Perí Ktísmatwn, unde numele Argamum, sub o forma usor modificata – 'Argamw (eventual oi 'Ergamía) – este inclus de autorul antic în lista asezarilor întarite refacute în timpul domniei lui Justinian. Forma greaca a toponimului antic – Orgame – este cunoscuta dintr-un fragment din opera lui Hecateu din Milet si constituie prima mentiune scrisa a unui oras de pe teritoriul României, datând de la sfârsitul secolului VI în. Hr. sau începutul secolului V în. Hr.

În anul 1926, conform planului de cercetare sistematica a antichitatilor din România elaborat de Vasile Pârvan, la Capul Dolojman au fost initiate sapaturi sistematice de catre profesorul universitar iesean Paul Nicorescu. In ciuda resurselor limitate, cele sase campanii consecutive (1926 – 1932) au fost deosebit de fructuoase. Aducând la lumina zidul de incinta romano-bizantin pe toata lungimea pastrata, doua bazilici paleocrestine si un edificiu masiv, numit de descoperitor ”pretoriu”, ele au furnizat o pretioasa confirmare ipotezei lansate de V. Pârvan cu privire la localizarea anticei Argamum la Capul Dolojman. Iata cum descrie însusi P. Nicorescu descoperirile sale: ”les murs d’une puissante citadelle byzantine de forme triangulaire ayant une superficie intérieure de deux héctares et demi environ. [...] Les murailles de la forteresse, épaisses de 2,80 c 3,20 m, étaient flanquées de huits tours et de cinq contreforts. Dans l’une des tours située sur le rempart de s-ouest, était pratiquée une entrée a porte double. Les vestiges des murailles ont une hauteur de 2 c 3 m. Vers l’intérieur des terrres la citadelle était défendue par des retranchements de terre. [...] Parmi les monuments découverts dans la citadelle se trouvent les ruines de deux basiliques particulierement intéressantes pour l’histoire des premiers édifices religieux de notre pays”. Toate constructiile antice investigate cu aceasta ocazie, inclusiv zidul de incinta, sunt datate de descoperitor în secolul VI p. Chr., conform datelor furnizate de lista lui Procopius.

Abandonarea cercetarii pentru o lunga perioada de timp a dus inevitabil la degradarea acestor prime descoperiri, prin extragerea pietrei de catre localnici si reutilizarea ei pentru constructii moderne, ca si prin reacoperirea cu pamânt a monumentelor dezvelite.

In 1965, ca urmare a unor sesizari privind intentia deschiderii unei cariere de piatra în perimetrul arheologic si a unei periegheze care a furnizat suficiente repere pentru estimarea cronologiei si tipologiei sitului, atrasa de posibilitatile de verificare a observatiilor de la Histria, pe care le oferea amplasamentul liber de constructii moderne de la Capul Dolojman, Maria Coja reia cercetarea acestuia.

Urmarind obtinerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia si formele de ocupare a sitului, cercetatoarea a adoptat ca metoda de investigatie sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafata, determinate de caracterul sau importanta descoperirilor. In acest mod au fost redegajate bazilica trinava si portiuni din incinta romano-bizantina, cercetate anterior de P. Nicorescu. Totodata se efectueaza cercetari complete asupra unei noi bazilici paleocrestine si sondaje stratigrafice privind locuirile intra si extra muros din epocile greaca, romana si romano-bizantina. Dintre rezultatele cele mai interesante ale acestor ani de investigatii au fost observatiile privind existenta unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incinta romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romana timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine si degajarea unui tronson din incinta greaca clasica.

Sapaturile arheologice realizate în perioada 1975-1999 au continuat redegajarea unor monumente identificate în cursul sapaturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mica si Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificatiei romano-bizantine, bazilica ”mica”) si, în acelasi timp, au tins spre cercetarea zonelor din proximitatea acestora, în vederea conturarii unor insulae caracteristice pentru anumite etape (greaca, romana, romano-bizantina) ale evolutiei locuirii în acest centru urban antic. Initierea programului de cercetare a necropolei tumulare de epoca greaca (1990) a prilejuit identificarea si investigarea unor ansambluri monumentale tipice pentru organizarea spatiului funerar în lumea greaca (dintre care atrage atentia tumulul TA 95 care, prin complexitatea amenajarilor si bogatia inventarului mobil descoperit, reprezinta un unicat în întregul bazin pontic), revelând existenta unei lotizari de tip familial, a unei retele de alei si strazi care asigura accesul la unitatile acesteia; cu prilejul cercetarilor din acest sector a fost identificata si cercetata si o bazilica paleocrestina extra muros cu amenajari subterane de un tip nemaiîntâlnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei.