Cetatea Ulmetum

 antic, sit arheologic, fortificaţie, Imperiul Roman, loc interesant

Ulmetum este numele aşezării romane antice din marginea satului Pantelimonul de Sus, după cum rezultă dintr-o inscripţie în care erau amintiţi locuitorii “ civi romani et Bessi consistenses în vico Ulmetum” (cetăţenii romani şi bessi consistenţi din satul Ulmetum). Dintr-o altă inscripţie, de mari dimensiuni aflăm că Ulmetum era un sat ( vicus) facea parte din teritoriul Capidavei. Potrivit izvoarelor istorice, cetatea a fost construită în jurul secolului III d.H., în perioada romană târzie şi a dăinuit până în veacul al şaselea, în timpul epocii romano-bizantine. Este o cetate mică spre mijlocie, care a devenit treptat aşezare fortificată şi care în secolul V a fost atacată şi aproape distrusă de trei valuri hunice. Aşezarea antică de la Pantelimon are forma unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza curbată. Pe colţuri fortificaţia este prevăzută cu trei turnuri rotunde. Are două porţi flancate de câte două turnuri cu latură frontală semicirculară (în forma literei U). Pe latura de S-E (ipotenuza), se află 4 turnuri dreptunghiulare la care se mai adaugă încă 2 turnuri de aceeaşi formă, câte unul pe celelalte două laturi ale cetăţii. Zidul de apărare de la Ulmetum are grosimea de 2,60 m, fundaţia zidului fiind mai lată cu 20 până la 60 cm decât elevaţia. În sondajele făcute de Vasile Pârvan, fundaţia avea adâncimea de 1,85 m până la 2,50 m. În exterior zidul a fost placat cu blocuri de piatră refolosite, dimensiunile acestora ajungând la 2,70m (o stelă funerară). În interior incinta nu are blocuri de parament. Pe cele mai multe curtine s-au păstrat urme ale scărilor din piatră care permiteau urcarea pe zid, treptele având înălţimea între 28 cm şi 40 cm, iar lăţimea cuprinsă până la 1m. Latura de NE a fortificaţiei este delimitată de 2 turnuri rotunde care au diametrul cu puţin sub 10 m. În mijloc turnurile aveau câte un stâlp patrulater din piatră cu mortar pentru susţinerea etajării şi acoperişului, lungimea acestei laturi este de 135 m, la mijloc se află un turn dreptunghiular care în interior avea lungimea de 4,43m iar lăţimea de 5,30. Latura de NV a incintei este aproape egală cu cea prezentată mai sus, cu care are un turn comun, iar la celălalt capăt are tot un turn circular. Pe această latură se află o poartă flancată de două turnuri. Se pare că poarta a fost blocată din antichitate după cum dau de înţeles blocurile zidite în deschiderea porţii. Tot pe această latură se află turnul cel mare de la Ulmetum, este vorba de un turn patrulater, lung de 14,75 m şi lat de 10,46 m, care în interior este prevăzut cu doi stâlpi de susţinere, realizaţi în tehnica “opus mixtum”. Suprafaţa utilă a turnului era de 155 mp, în decursul timpului, în interior, turnul a suferit transformări, amenajându-se mai multe încăperi. Latura SE a incintei fortificaţiei este prevăzută cu o poartă apărată de 2 turnuri în formă de U, este poarta care a funcţionat în perioada de vieţuire a cetăţii. Pe această latură se aflau 4 turnuri dreptunghiulare de mărimi diferite. Au fost descoperite şi 2 intrări mai mici, poterne (ieşiri secrete). Incinta într-o primă fază a fost ridicată pe la sfârşitul sec.IV, se pare că în vremea lui Teodosie cel Mare (379-395) unor morminte datate în a doua jumătate a secolului al IV-lea, amenajări cu mai multe încăperi care ne trimit cu gândul la cazarmele militare, o basilica situata in partea de sud a sudul fortificaţiei.

www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-ulmetum-cetate...