Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari

 strâmtoare  Adaugă categorii

Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari este ramura nordică a Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Așezare geografică
Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari face legătura acvatoriului portului maritim Midia și al celui al portului Luminița din Lacul Tașaul (Năvodari) cu Canalul Dunăre – Marea Neagră, în zona localității Poarta Albă. El a fost deschis navigației la 26 octombrie 1987.

Are o lungime de 31,2 km și este situat între Portul Midia, km 0 al canalului, și confluența cu Canalul Dunăre-Marea Neagră la km 36 al acestuia, în dreptul localității Poarta Albă. La km 3 are o bifurcație (cu o lungime de 5,5 km) ce face legătura cu Portul Luminița. Atât Portul Luminița cât și Ovidiu, sunt parte integrantă a canalului.
Istoric

Inițial, canalul a fost început prin munca forțată prestată de deținuții politici din lagărul de la Capul Midia, transformat în a doua jumătate a anilor 1960 în "șantier național al tineretului".

În noiembrie 1982, s-a reînceput întocmirea documentatiei tehnice pentru ramura nordică a Canalului Dunăre-Marea Neagră, în vederea realizării Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari. Construcția propriu-zisă a început în 1983 și a fost finalizată în octombrie 1987.
Deținuți în lagărul de muncă Midia
Matei Boilă (1926-2015), preot greco-catolic, ulterior senator PNȚCD
Radu Câmpeanu (1922-2016), lider al tineretului liberal, ulterior președinte al PNL și senator
Grigore Dogaru (1921-2009), preot greco-catolic
Szilárd Bogdánffy (1911-1953), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare și Oradea

Decedați în lagărul de muncă Midia
Fortunát Boros (1896-1953), călugăr franciscan, deținut politic

Proiecte
Există un proiect de realizare a unei ecluze între Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari și lacul Siutghiol. Se estimează că prin construirea acestei ecluze în zona Mamaia-sat, traficul de nave specializate în transportul de persoane și a celor de agrement va crește cu 30 % - 50 % pe an.