Vicus Petra - Așezarea romano-bizantină de la Camena
Romania /
Tulcea /
Stejaru /
World
/ Romania
/ Tulcea
/ Stejaru
antic, sit arheologic, Imperiul Roman, medieval, byzantine (en)
ran.cimec.ro/sel.asp?lang=EN&descript=camena-baia-tulce...
Aici a fost descoperit un tezaur de 134 denari antoninieni, cele mai vechi piese emise de Albinus, iar ultimele de Volusianus.
www.povestilemariinegre.ro/cu/vicus-petra/
„Vicus Petra, satul cu doi primari şi baie publică
La patru kilometri depărtare de puternica cetate Ibida (azi Slava Rusă, jud.Tulcea) a existat în primele veacuri după Hristos un sat extrem de bogat, ai cărui locuitori îşi permiteau să ducă o viaţă foarte apropiată de lux. Vicus Petra (Satul Pietrei) a fost identificat de arheologii români pe teritoriul actualulei aşezări Camena, comuna Baia(n.r.în slavă numele său înseamnă tot Piatră). O inscripţie veche de aproximativ 1800 de ani (sec.II – III) ne spune că aceşti săteni, “vicani petrenses” au ridicat din banii proprii o baie publică (balneum).
Este un lucru surprinzător pentru un simplu sat, să îşi poată permite o astfel de investiţie. Asta demonstrează că vicus Petra era o aşezare foarte înstărită, “cu o organizare complexă, premunicipală” (vezi sursă), fiind aşadar foarte aproape de ridicarea sa la rang de oraş. Era condus de doi primari aleşi anual, iar la data construcţiei băii publice, aceşti doi magistri erau Nymphidius Maximus şi Aelius Iulius. În deceniile trecute s-au descoperit la Camena numeroase vestigii care certifică bogăţia acestui aşa-zis sat, de la ziduri masive de piatră, la amfore şi alte obiecte ceramice de calitate, la fragmente sculpturale, care altădată înfrumuseţau diverse locuinţe şi până la un tezaur de denari din diverse perioade.
În concluzie, Vicus Petra era un sat intens populat şi care avea o bogată activitate comercială şi meşteşurgărească. Arheologul Maria Bărbulescu explică această bunăstare a localităţii, atât prin apropierea sa de Polis Ibida, cât mai ales prin apropierea ei de marea mină de cupru şi fier de la Altân Tepe, intens exploatată şi în antichitatea romană…
Aici a fost descoperit un tezaur de 134 denari antoninieni, cele mai vechi piese emise de Albinus, iar ultimele de Volusianus.
www.povestilemariinegre.ro/cu/vicus-petra/
„Vicus Petra, satul cu doi primari şi baie publică
La patru kilometri depărtare de puternica cetate Ibida (azi Slava Rusă, jud.Tulcea) a existat în primele veacuri după Hristos un sat extrem de bogat, ai cărui locuitori îşi permiteau să ducă o viaţă foarte apropiată de lux. Vicus Petra (Satul Pietrei) a fost identificat de arheologii români pe teritoriul actualulei aşezări Camena, comuna Baia(n.r.în slavă numele său înseamnă tot Piatră). O inscripţie veche de aproximativ 1800 de ani (sec.II – III) ne spune că aceşti săteni, “vicani petrenses” au ridicat din banii proprii o baie publică (balneum).
Este un lucru surprinzător pentru un simplu sat, să îşi poată permite o astfel de investiţie. Asta demonstrează că vicus Petra era o aşezare foarte înstărită, “cu o organizare complexă, premunicipală” (vezi sursă), fiind aşadar foarte aproape de ridicarea sa la rang de oraş. Era condus de doi primari aleşi anual, iar la data construcţiei băii publice, aceşti doi magistri erau Nymphidius Maximus şi Aelius Iulius. În deceniile trecute s-au descoperit la Camena numeroase vestigii care certifică bogăţia acestui aşa-zis sat, de la ziduri masive de piatră, la amfore şi alte obiecte ceramice de calitate, la fragmente sculpturale, care altădată înfrumuseţau diverse locuinţe şi până la un tezaur de denari din diverse perioade.
În concluzie, Vicus Petra era un sat intens populat şi care avea o bogată activitate comercială şi meşteşurgărească. Arheologul Maria Bărbulescu explică această bunăstare a localităţii, atât prin apropierea sa de Polis Ibida, cât mai ales prin apropierea ei de marea mină de cupru şi fier de la Altân Tepe, intens exploatată şi în antichitatea romană…
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 44°48'30"N 28°36'56"E
- Cetatea Libida (Ibida) 5.6 km
- Movilele Dese 26 km
- Dealul Vărăria Cârjelalilor (185m) 27 km
- Situl arheologic Histria 31 km
- Ghiaur Chioi 39 km
- Valul de piatră si Valul mare de pământ 67 km
- Valul de piatră 70 km
- Valul mic de pământ 72 km
- Valul mic de pământ 76 km
- Cetatea Caliacra 160 km
- Poligonul militar Babadag 18 km
- Falia tectonică Peceneaga - Camena 19 km
- Comuna Fântânele (CT) 21 km
- Limanul Goloviţa 23 km
- Comuna Mihai Viteazu 24 km
- Limanul Zmeica 24 km
- Grindul Lupilor 27 km
- Comuna Cogealac (CT) 28 km
- Comuna Istria 31 km
- Limanul Sinoe 33 km