Cetatea Eroilor

 munte, deal, ruine

 Încarcă o fotografie

Cetatea Eroilor (altitudine 999 m)
-este amplasata în zona cea mai stîncoasa a Persanilor centrali. Accesul se face pe o punte îngusta, aruncata peste o crapatura lata de 6-7 m si adînca de 8-10 m. Pozitia este excelenta. O priveliste impunatoare se deschide spre Valea Oltului si Depresiunea Bîrsei. Localnicii povestesc ca ar fi existat o galerie de acces catre stînca pe care se afla cetatea, pornind de la baza muntelui sau chiar de lînga Crizbav. Unii batrîni afirma ca ar exista un tunel de legatura între Cetatea Eroilor si Cetatea Feldioara, aflata la aproximativ 12 km. Cercetarile facute pe teren si din avion n-au confirmat legenda, dar în stînca impunatoare pe care se afla cetatea, la baza sa, a fost identificata intrarea unei grote si o cale de acces spre cetate, acum astupata. Pe aceasta cale aparatorii din cetate puteau iesi în afara ei, în spatele asediatorilor. Se pare ca cetatea a facut parte din sistemul de semnalizare, cu foc noaptea, si cu fum ziua, aflat pe vîrfurile cele mai înalte, pentru înstiintarea patrunderii dusmanilor în tara.
Heldenburg – Cetatea Eroilor, aflată la 4 kilometrii de Crizbav, va fi introdusă în circuitul turistic, după ce autorităţile locale au reuşit să reabiliteze un drum de acces, anunţă bzb.ro. Până de curând, la cetate se ajungea doar prin pădure. Astfel, drumul greu accesibil prin pădure, care urcă la peste 1.000 de metri în Munţii Perşani, făceau ca cetatea să fie vizitată de foarte puţine persoane.
Acces cu autoturismul până la cetate. Lucrările finanţate de Primăria Crizbav au lărgit însă poteca şerpuită prin pădure, realizând acum un drum practicabil de orice autoturism. În acest fel, turiştii vor putea intra pe la Feldioara, pe la Satul Nou şi pe la Dumbrăviţa, pentru a ieşi în zona turistică de la Valea Mare. Sorin Balaşi, primarul Crizbavului, spune că acum discută cu oficialii Ministerului Turismului pentru a accesa programe de finaţare cu ajutorul cărora să poată reamenaja cetatea.
Peisaj de o rară frumuseţe. Ruinele vechii cetăţi teutone denumite Heldenburg se întrevăd printre copaci, pe cea mai înaltă stâncă din zonă. Excluzând Măgura Codlei, Cota 1104, culmea pe care se află cetatea este cea mai înaltă din munţii Perşani. În jurul ei se aşterne întreaga Ţară a Bârsei, oferind un peisaj de o rară frumuseţe. Datorită amplasării, care permitea observarea întregii zone, aici au întreţinut turnul de observaţie, mai întâi sciţii, apoi dacii şi, ulterior, teutonii. Istoria cetăţii care observa Ţara Bârsei. Ultima cetate de aici a fost construită la începutul secolului al XI-lea (1080) de regele Ladislau cel Sfant al Ungariei. Construcţia a fost reparată de aristocratul secui Mihály Nemes în anii 1200. Fortificaţia a fost utilizată pe vremea răscoalelor săseşti din 1324 şi 1332. Astăzi se mai păstrează doar un donjon care îndeplinea rolul de apărător al porţii. Localitatea Crizbav a fost întemeiată mai târziu, în secolul XIV, şi s-a concentrat în jurul fortificaţiei din sat.
Turn de pe vremea dacilor. Conform profesorului universitar dr. Florea Costea, specialist în arheologie daco-romană, construcţia datează încă de pe vremea dacilor, care şi-au construit aici, în secolul X î.H. un punct de observaţie. Profesorul Costea, care a făcut primele cercetări aici în 1981, a descoperit numeroase vestigii romane, printre care mai multe monede cu chipul împăratului Claudiu, precum şi fragmente ceramice din Epoca Bronzului, din Neolitic.
Zona cunoscută de căutătorii de comori. Sătenii de la poalele dealului au dezgropat, de-a lungul timpului, tot felul de vestigii: monezi romane din timpul lui Filip Arabul, săgeţi cu vârful de piatră, săbii romane, vase de lut şi ceramică pictată. În urmă cu câteva decenii au fost descoperite chiar două morminte de piatră. Din acest motiv, zona este cunoscută de căutătorii de comori, care folosesc detectoare de metale.


tarabarsei.eu/cetatea-medievala-heldenburg-din-crizbav/