Cuciulata | sat

 sat  Adaugă categorii

Cuciulata (maghiara:Kucsulata, germana: Katscheloden) este un sat in partea de est a judetului Brasov, in Depresiunea Hoghiz. Apartine de comuna Hoghiz. *Denumirea In prima atestare documentara (in anul 1372) Cuciulata purta numele de Vila Roczolod, apoi, in 1589 - Kucsalota, in 1637 Kucstulata, iar in 1648 Kociulata.
Cuciulata]] in comuna Hoghiz *Amplasare Cuciulata este situata pe malul sudic al Oltului, la poalele muntilor Persani, fiind traversata de paraul Lupsa. Drumul Judetean 104 trece prin centrul satului iar Drumul Comunal 20 face legatura intre Cuciulata si Lupsa. *Istorie Descoperirile arheologice indica existenta unei asezari umane inca din epoca bronzului. De asemenea s-au descoperit ruinele unei cetati dacice din Secolul I i.Hr. in locul numit "Stogul lui Cotofan", in partea de SE a satului.
Prima atestare documentara in limba romana a localitatii Cuciulata dateaza din 16 iulie 1372 si reprezinta un hrisov din vremea lui Vlaicu Voda, zis Basarab al II-lea, domnul Tarii Romanesti.
Din registrul recensamantului organizat in Ardeal, la cererea episcopului greco-catolic Inocentiu Micu-Klein, in anul 1733, aflam ca in localitatea romaneasca Cuciulata erau recenzate 92 de familii, adica circa 460 de locuitori. In localitate erau recenzati doi preoti, ambii greco-catolici: Iuon si Platon, ale caror nume de familie nu le cunoastem. In Cuciulata anului 1733 functiona o biserica (greco-catolica) si exista o casa parohiala.
In 1968 este desfiintata comuna Cuciulata si satul trece sub administratia comunei Hoghiz.Biserica Cuvioasa Paraschiva ce dateaza din anul 1794

-- Biserica ortodoxa Cuvioasa Paraschiva dateaza din 1794.

-- Casa memoriala Aron Pumnul.

-- Bisericuta din lemn.

-- Ruinele de la Stogul lui Cotofan.In urma cercetarilor arheologice din zona Cuciulatii s-au descoperit importante artefacte.

-- In locul numit „Plesita Pietroasa“ a fost identificata o asezare rurala marcata prin ceramica romana provinciala.

-- In vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale si segmente dintr-un apeduct, iar in asezarea feudala de sec. VIII-IX, tigle romane au fost folosite la calota unui cuptor.