Judeţul Brașov

 judeţ, desenează doar conturul

Brașov (în maghiară Brassó megye, în germană Kreis Kornstadt) este un județ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și o parte din Pământul crăiesc. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Brașov (din raioanele Brașov, Rupea și Făgăraș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Regiunea Stalin, din județele (interbelice) Brașov, Făgăraș și Târnava-Mare, din comitatele (antebelice) Brașov, Făgăraș și Târnava-Mare, respectiv din Scaunul Rupea, Scaunul Cincului și Burzenland. Reședința și centrul cultural, educațional și economic al județului este municipiul Brașov.

Geografie
Vecini
Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând 2,2% din suprafața țării (5363 km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu Județul Covasna (144 km), în sud-est cu Județul Buzău (2 km), în sud cu Județul Prahova (73 km) și Județul Dâmbovița (15 km), în sud-vest cu Județul Argeș (72 km), la vest cu Județul Sibiu (88 km), la nord-vest cu Județul Mureș (28 km) și în nord cu Județul Harghita (35 km).

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25o30' longitudine estică și 45o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre.

Suprafața[modificare
Județul Brașov are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării.

Relieful
Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.

Apele
Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Netotu, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

Clima[modificare
Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Fauna[modificare
Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).

Transporturi[modificare
Rețeaua căilor rutiere
Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale.

Șosele internaționale[modificare | modificare sursă]
E60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca -Târgu Mureș- Brașov - București - Constanța, cu prelungirea Poti - granița cu China
E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov
Drumuri naționale[modificare | modificare sursă]
DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București
DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești - Buftea - București
DN1S[3] (fost Drumul județean 104) - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești - Bacău
DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești
DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Zărnești - Șinca - Șercaia
Rețeaua căilor feroviare[modificare | modificare sursă]
Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații:

Tronsonul Brașov - Predeal - București
Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș
Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos
Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Brașov - Zărnești
Transporturi aeriene[modificare | modificare sursă]
În apropiere de orașul Ghimbav se află în construcție Aeroportul Internațional Brașov, la distanța de 12 km de Brașov.

Pista aeroportului va avea o lungime de 2.820 de metri, o lățime de 45 m și acostamente betonate de câte 7,5 m. Pe viitoarea pistă va putea ateriza și decola orice tip de avion, cu excepția lui A380, pentru care trebuie un terminal special și o pistã mai lungã. [4]


Stema judeţului în perioada comunistă
Populația (2008)[modificare | modificare sursă]
Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu de 150 sate.

Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații reprezintă 307.151 și femeile 321.492.

În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizați pe grupe de vârstă locuitorii județului Brașov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani și peste 15,6%.

Densitatea populației este de 117,2 locuitori /Km2.

Date generale:
Total locuitori .............. 596.642
Populație urbană ......... 440.701
Populație rurală ........... 155.941
Sex masculin .............. 290.196
Sex feminin ................. 306.446
Populația stabilă pe orașe[modificare | modificare sursă]
Municipiul Brașov .............. 278.712
Municipiul Făgăraș ............ 38.125
Municipiul Săcele .............. 32.185
Municipiul Codlea .............. 24.570
Orașul Predeal ................ 5.270
Orașul Zărnești ................. 25.796
Orașul Râșnov .................. 16.193
Orașul Victoria .................. 8.788
Orașul Rupea .................... 5.664
Orașul Ghimbav ................. 5.398

Stema judeţului în perioada interbelică
Componența etnică și religioasă[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Brașov, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Români (87.3%)
Maghiari (8.7%)
Germani (0.8%)
Altă etnie (3.3%)

Componența confesională a județului Brașov

Ortodocși (85.4%)
Romano-catolici (3.9%)
Reformați (2.5%)
Greco-catolici (0.8%)
Luterani (2.6%)
Unitarieni (1.1%)
Altă religie (3.7%)
Județul Brașov - evoluția demografică

??? Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia ???

Politica


Componența Consiliului Județean Brașov este următoarea: [5]

Alegerile 2012 - 2016

Partid Consilieri Componența Consiliului
50% Uniunea Social-Liberală 17
32,3% Partidul Democrat Liberal 11
5,9% Forumul Democrat al Germanilor din România 2
5,9% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 2
5,9% Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 2
2004 - 2008

Partid Consilieri Componența Consiliului
Alianța Dreptate și Adevăr (10 PNL și 10 PD) 20
Partidul Social Democrat 9
Uniunea Democrată Maghiară din România 3
Partidul România Mare 2
2008 - 2012

Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Democrat-Liberal 13
Partidul Național Liberal 12
Partidul Social Democrat 7
Uniunea Democrată Maghiară din România 2
Președinte de Consiliu ales este Cancescu Aristotel Adrian - PNL, iar vicepreședinți sunt Attila Kovacs - UDMR și Ion Ochi - PSD.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]
Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole și de meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizației locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râșnov). În această perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte și drumuri.
După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără întrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii și hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formațiuni politice în zona Țării Făgărașului și Țării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ștefan. Ducatul lui Kean (strămoșul lui Salanus) era între Dunăre și Tisa. El trebuie raportat, desigur, la dominația Primului Țarat Bulgar în zonă, dominație care, fără să aibă amploarea susținută de unii istorici, a fost, totuși, o realitate.[6] Se pare totuși că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu și-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă vreme, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Țara Făgărașului a fost o feudă a Țării Românești de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș și condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Țara Argeșului, la Câmpulung Muscel, și pun bazele Țării Românești de mai târziu.

Economie
Economia județului Brașov este complexă, cu un pronunțat caracter industrial. La începutul anului 2001 numărul agenților economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome ți 73 societăți comerciale. Numărul agenților economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activități a economiei celor 14.796 agenți economici din județ este următoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de mașini și cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică);

- agricultura și silvicultura - 229; - construcții - 530; - comerț - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare și proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanțe, bănci, asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producția industrială din anul 2001 a fost mai mică cu 78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în județul Brașov decât la nivel național. Scăderile au fost substanțiale iar creșterile, atunci când s-au produs, au fost nesemnificative. Totuși tendința în ultimii doi ani consecutivi este de ușoară creștere (cu 2,7% în anul 2002 față de 1999 și cu 0,5% în anul 2001 față de 2000). În industria județului Brașov, scăderea producției industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenței celor două societăți mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariați și câștigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creșteri de producție și productivitate.


Din punctul de vedere al producției fizice, tendința generală de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare structurală a producției brașovene funcție de cerere dar și de posibilitățile de asigurare a materiei prime. Scade continuu producția de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, îngrașăminte chimice, dar crește producția de brânzeturi, bere, încălțăminte, rulmenți, motoare electrice de 0,25 kw și pește. Numărul salariaților din industrie a scăzut constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producției industriale. O parte dintre salariații disponibilizați din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creștere dramatică a șomajului de la 3,8% în 1996 la 9,4% în 2001. După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991 exportul județului Brașov are o tendință puternică de creștere. Exportul brașovean a fost în mare parte susținut de marii agenți economici de stat care și-au pierdut treptat piața de desfacere, iar firmele nou apărute pe piața economică, deși unele dintre ele au avut o activitate prolifică, nu au reușit să compenseze pierderea piețelor externe ale marilor agenți economici. O parte importantă a agenților economici cu activitate de export lucrează în loan.


În anul 2001 față de anul 1996 volumul exportului județului Brașov a crescut cu 50,0%.

Până în anul 1997 soldul balanței de comerț exterior al județului Brașov a fost în general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acestă situație a avut loc pe fondul creșterii într-un ritm mai accelerat a importurilor față de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafață agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din județul Brașov, restul fiind ocupat de păduri, ape și alte categorii de folosință. Terenul arabil ocupă 118.151 ha, pașunile 119.890 ha, iar fânețele, viile și livezile 20% din suprafața agricolă (59.326 ha). În agricultură județului Brașov creșterea animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de stat, cât și în cel privat. În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârșitul anului 2001 următoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparținând fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine și caprine total 209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care 23,4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din județul Brașov deține ponderi mari în producția totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru județul Brașov. Existența încă a unor institute de cercetare, dar și intensificarea acestei activitați pe lângă universități ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în județul Brașov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajiști), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare și metalelor. S-au înființat chiar și centre de cercetare private în domeniile arheologiei și medicinii.

Atracții turistice

Intrare în Canionul Şapte Scări
Templul de la Șinca Veche - peste 7.000 ani vechime
Pârtii de schi în județul Brasov
Municipiul Brașov și împrejurimile sale
Rezervația Naturală Tâmpa (singura din lume aflată în centrul unui oraș)
Munții Făgăraș
Tigăile din Munții Ciucaș
Complexul piscicol Dumbrăvița
Bălțile piscicole Rotbav
Parcul Național Piatra Craiului
Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervație naturală), (momentan închisă pentru conservare)
Pădurea Bogății
Coloanele de bazalt de la Racoș
Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită de la Comăna de Sus
Peștera Comăna
Mlaștina Hărmanului
Peștera Bârlogul Ursului
Peștera Valea Cetății
Peștera Liliecilor, monument al naturii de la Peștera, comuna Moieciu
Cheile Zărneștilor, monument al naturii
Vulcanii noroioși de la Băile Homorod
Muntele Postăvaru
Cascada Tamina și Canionul Șapte Scări din Masivul Piatra Mare
Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (rezervația naturală), pe teritoriul administrativ al orașului Râșnov și al comunelor Bran și Moieciu
Dealul Lempeș, Sânpetru
Cheile Văii Mari - Dopca, monument al naturii, pe teritoriul administrativ al comunelor Apața, Hoghiz și Racoș
Stejărișul Mare (Colții Corbului Mare) (rezervație naturală)
Cotul Turzunului, satul Hoghiz

Biserica fortificată de la Hărman
Situl fosilifer Ormeniș
Microcanionul în bazalt de la Hoghiz
Bisericile fortificate din Țara Bârsei
Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
Mănăstirea Franciscanilor, Brașov
Cetatea Făgărașului
Castelul Bran
Cetatea Rupea
Cetatea Feldioara
Cetățile țărănești de la Râșnov, Prejmer, Hărman, Sânpetru
Stațiunile Poiana Brașov, Zizin și Predeal
Turbăria de la Mândra, (Rezervație naturală)

Sursă: ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov !!!