Cetatea Deva (Deva)

 citadelă, 16th century construction (en), 13th century construction (en), tourist attraction (en)

Cetatea Deva (Castrum Deve), asezata pe magura andezitica a Dealului Cetatii, în NV orasului, la o altitudîne de 371 m Cetatea Devei a fost construita pe urmele unei fortificaţtii daco romane.
Primele lucrări de edificare datează dîn primii ani ai secolului XI, după înfrângerea de către unguri a ducelui Ahtum dîn Cetatea Morisena ( Cenad ), când au venit primii colonialişti dînspre vest, alte lucrări au fost executate în timpul regelui maghiar Geza II (1141-1161), cand au soşit primii colonialisti germani în Ardeal.

Cel mai plauzibil însă, cetatea a fost înălţată în jurul anului 1250 în timpul regelui Bela IV, dupa năvălirea tătarilor dîn 1241, care a pustiit Valea Mureşului.

înălţata în secolul XIII într-o zonă strategica, la îngustarea Văii Mureşului şi patrunderea raului în defileul dîntre Muntii Poiana Rusca şi Apuseni, Cetatea Devei a fost una dîntre cele mai importante cetati ale Tranşilvaniei.

Urmand cursul istoriei, cetatea a avut rol de aparare impotriva tatarilor şi a altor potentiali dusmani care urmareau ocuparea regiunii, a fost refugiu pentru nobilii în fata rascoalelor taranesti, resedînta nobiliara, închisoare şi garnizoana, a aşigurat protectia calatorilor şi a comerciantilor care circulau în lungul Vaii Muresului.

Prima atestare documentara a cetatii dateaza dîn anul 1269, cand într-un act emis de Stefan duce al Tranşilvaniei, se amînteste de "Castrum Deva". Cetatea a fost resedînta voievodala începand dîn 1307, iar în secolele XIV şi XV district militar valah avand în jurisdictie patru districte romanesti. începand cu 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o în castel nobiliar, ajungand astfel prîntre cele mai puternice cetati ale Transilvaniei. În timpul navalirii turcilor dîn anii 1550, 1552, şi 1557 a suferit asedii otomane, cetatea fiînd ocupata în 1557 de sultanul Soliman cel Mare, care a predat-o regînei Isabela a Ungariei şi fiului sau Ioan şigismund. Cetatea a functionat în secolul XVI şi ca închisoare, aici fiind întemniţaţi umanistul David Ferencz, fondatorul bisericii unitariene şi Moise Secuiul conducătorul nobilimii tansilvănene ostile puterii imperiale. În celula în care a fost întemniţat David Ferencz a fost amplasată în anul 1948 o placă comemorativă.



Datata la anul 1269, cetatea este martora acordarii unui cnezat pe teritoriul ei lui Dobre, de catre regele Sigismund. Cetatea cunoaste asediile otomane repetate din anii 1550, 1552, 1557. Tot aici au fost incercuite trupele ce au avut rol important in reprimarea rascoalelor taranesti din zona din anii 1437, 1514, 1527, 1748-1784. In secolul XVI-lea cetatea a indeplinit si rol de inchisoare. In 1848 cetatea devine sediul trupelor imperiale. In 1849 arsenalul cetatii este aruncat in aer. Pe timpul lui Iancu de Hunedoara, cetatea este transformata in castel nobiliar. Pe parcursul timpului, cetatea a suferit modificari si extinderi ca cele din secolele XVI, XVII, XVIII, XIX.
Complexul Cetatii consta din edificiul central de pe culmea dealului si din trei incinte prevazute cu porti si intarite cu turnuri de aparare si contraforturi. Zidurile ce se vad in prezent apartin sec. XV-XVII. Vizitare libera.
Exista si un tunel de comunicatie cu Castelul Magna Curia, actualmente surpat.

www.orasuldeva.ro/deva/index.php?option=com_content&tas...


Bogatia şi diversitatea florei din jurul Devei şi mai ales de pe dealul cetăţii, face ca ea sa fie considerată cea mai frumoasă floră din Transilvania, precum şi un obiect de cercetare şi admiraţie a numeroşi botanişti. În general, ea aparţine tipului de floră ardeleană, dar poate fi semnalată şi penetraţia florei de tip bănăţean şi de tipul câmpiei tisene. Aici sunt cunoscute aproape jumătate din speciile plantelor fanerogame din Transilvania, dar se remarcă şi specii de floră mediteraneana balcanică, orientală din Crimeea sau Asia Mică, precum şi specii rare sau unice.Pot fi găsite circa 1200 de fanerogame, peste 15 criptogame vasculare, 217 briofite şi circa 100 de ciuperci şi alge. La Deva se pot vedea încă frumoase păduri de deal, din etajul stejarului În amestec cu al fagului. În ele predomină lemnul de fag (Fagus sylvatica), stejar (Q.robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula verrucosa), garnita, cer, dar se gaseste şi paltin, frasin, ulm, artar, plop, tei, salcâm, nuc, cireşi sălbatici, liliac. De asemena, se găsesc rugi de zmeură (Rubus idaeus), mure (Rubus sulcatus), soc (Sambucus racemosa), tufărişuri de alune (Corylus avellana), arbuşti de paducel, corn, măceş, lemn câinesc, afini şi altele. Astfel de păduri de deal sunt pădurile Finicuri, Jepi, Luzan, pădurea de la Piatra Colţ şi de pe dealurile Decebal şi Nucet, vizibile din oraş şi uşor accesibile.
Specii importante de plante din punct de vedere ştiinţific şi estetic apar în zonele care au fost defrişate şi în zonele stâncoase, în care predomină vegetaţia ierboasă: clopoţei (Campanula grossecki heuff), şopârliţa ( Veronica crinita var. thracica), lipicioasa (Galium spurium vaillenti), floarea raiului (Allium montanum), omogul galben (Aconitum anthora), crucea voinicului (Hepatica media), osul iepurelui (Onanis columnae), leurda (Allium ursinum), cinci degete (Potentila conescens). Dintre speciile endemice, poate fi amintită o specie de măcieş, Rosa obtusifolia, care se găseşte numai în zona Devei. O raritate o constituie şi branca (Salicornia herbacea), care creşte pe terenurile sărate de la poalele de nord ale dealului Cetăţii. Pădurea de pe dealul cetăţii cu vegetatie termofila (liliac, corn) unde cresc peste 1450 de specii de plante, unele foarte rare sau chiar unicat, este declarată monument al naturii (30 ha).
Alaturi de floră, fauna completeză în mod desăvârşit biodiversitatea ecosistemului natural din zona oraşului Deva. Astfel, pe cetate se găsesc numeroase specii de mamifere printre care jderul de copac (Martes martes) şi veveriţa (Sciurus vulgaris).
Pe cetate traieste şi vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes) specie rară şi strict protejată prin lege în întreaga lume. Pe lângă vipera cu corn, în zonă se mai gaseşte şi vipera comună cunoscută şi sub denumirile de vipera neagră. (Vipera berus berus). Dintre păsări putem aminti: mierla (Turdus merula), potarnichile (Perdix perdix), raţa salbatică ( Anas plathynchos), porumbei sălbatici, prepeliţe, uliu, ciori, coţofene, bufniţe, vrăbii, cuci, coţofene, piţigoi, ciocănitori, ciocârlii, privighetori, rândunici, grauri. Găinuşa de alun (Tetrastes bonasia) pasare rară ocrotită prin lege a fost şi ea semnalată pe valea Muresului în zona Devei. Primăvara şi vara, pajiştile şi dealurile sunt animate de numeroase specii de fluturi : (Lahiclides podalirius, Gonepteryx rhamni) greieri, cosaşi şi alte insecte.
Pentru o mai bună documentare în ceea ce priveşte flora şi fauna din zona orasului Deva, puteţi vizita Secţia de Ştiinte Naturale a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, înfiinţată în 1966 într-o clădire anexă a Palatului Magna Curia.


Vipera cu corn


Vipera cu corn - Vipera ammodytes ammodytes este o specie de provenienţă mediteraneană şi se găseste la noi în Munţii Banatului, sudul Apusenilor, vestul Retezaţilor, Depresiunea Cernei, Cetatea Devei, Porţile de Fier şi izolat în Brasov. Specie considerată acum ameninţată şi strict protejată, a fost ucisă în proporţii tulburătoare deoarece au fost considerate dăunătoare şi periculoase. Totodată au fost colectate ilegal de către "herpetologi amatori" cu scopul de a fi vândute sau ţinute în captivitate, sau de către oameni ce doreau sa se imbogateasca din afacerile cu venin de viperă