Banloc
Romania /
Timis /
Banloc /
World
/ Romania
/ Timis
/ Banloc
Maailm / România
sat
Adaugă categorii
Numele de Banloc se naşte prin contopirea a două cuvinte: numele zeului „Pan” (stăpân) şi „loc”, „Locul stăpânului”. Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-şi sensul iniţial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată şi acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre uşile de acces în pivniţa castelului, basorelief care îl înfăţişează pe zeul Pan cântând la syrinx. De asemenea, statui în formă de fauni străjuiau aleile parcului, fragmente ale acestora aflându-se în prezent la Muzeul Banatului din Timişoara împreună cu alte câteva statui de aceeaşi provenienţă.
Localitatea este pentru prima dată atestată la 13 mai 1400 într-un document dat de copistul din Cenad, sub numele de „Byallak” şi pentru aproape două secole (1552-1716) devine reşedinţa de vară a paşei de la Timişoara. În anul 1716, Banatul este cucerit de către austrieci. La recensământul din anul 1717 este înregistrată comuna Panloch, aprţinând de districtul Ciacova, cu 85 de case locuite. Pe harta Contelui Mercy, guvernatorul Banatului, hartă realizată între anii 1723-1725, comuna apare sub numele de Banlok. Deşi domeniu erarial (al statului) Banlocul este atribuit, prin schimb de terenuri, banului croat Draskovici. În anul 1783 domeniul este vândut contelui Lázár Karátsonyi din Beodra (astăzi Novo Miloševo, Serbia, provincia Voivodina) care zece ani mai târziu construieşte, pe fundaţii mai vechi, actualul castel situat în centrul comunei.
Istoria Banlocului este strâns legată de istoria domeniului şi de performanţele sale economice. Domeniul conţilor Karátsonyi cuprindea întinse păduri bogate în vânat, terenuri agricole - dintre care cele mai spectaculoase erau orezăriile de la Topolea (Topolyapuszta) - lacuri de pescuit, plantaţii de tutun, ferme de animale (la Pescuş), herghelii de cai din rasa lipiţan, o fabrică de spirt şi o moară situate lângă gara din Banloc, etc. După 1919, domeniul pierde o parte din terenuri din cauza frontierei apărute între Regatul României şi cel al Iugoslaviei. Chiar şi după reforma agricolă din anul 1921, domeniul Banloc, împreună cu castelul şi parcul, rămâne unul dintre cele mai întinse din ţară. Casa Regală a României devine interesată de soarta acestuia şi, în anul 1935, îl răscumpără de la familia Karátsonyi cu suma de 22.000.000 lei. Astfel, Banlocul devine domeniu regal şi reşedinţă permanentă a Principesei Elisabeta - fostă regină a Greciei - sora Regelui Carol al II-lea al României.
Localitatea este pentru prima dată atestată la 13 mai 1400 într-un document dat de copistul din Cenad, sub numele de „Byallak” şi pentru aproape două secole (1552-1716) devine reşedinţa de vară a paşei de la Timişoara. În anul 1716, Banatul este cucerit de către austrieci. La recensământul din anul 1717 este înregistrată comuna Panloch, aprţinând de districtul Ciacova, cu 85 de case locuite. Pe harta Contelui Mercy, guvernatorul Banatului, hartă realizată între anii 1723-1725, comuna apare sub numele de Banlok. Deşi domeniu erarial (al statului) Banlocul este atribuit, prin schimb de terenuri, banului croat Draskovici. În anul 1783 domeniul este vândut contelui Lázár Karátsonyi din Beodra (astăzi Novo Miloševo, Serbia, provincia Voivodina) care zece ani mai târziu construieşte, pe fundaţii mai vechi, actualul castel situat în centrul comunei.
Istoria Banlocului este strâns legată de istoria domeniului şi de performanţele sale economice. Domeniul conţilor Karátsonyi cuprindea întinse păduri bogate în vânat, terenuri agricole - dintre care cele mai spectaculoase erau orezăriile de la Topolea (Topolyapuszta) - lacuri de pescuit, plantaţii de tutun, ferme de animale (la Pescuş), herghelii de cai din rasa lipiţan, o fabrică de spirt şi o moară situate lângă gara din Banloc, etc. După 1919, domeniul pierde o parte din terenuri din cauza frontierei apărute între Regatul României şi cel al Iugoslaviei. Chiar şi după reforma agricolă din anul 1921, domeniul Banloc, împreună cu castelul şi parcul, rămâne unul dintre cele mai întinse din ţară. Casa Regală a României devine interesată de soarta acestuia şi, în anul 1935, îl răscumpără de la familia Karátsonyi cu suma de 22.000.000 lei. Astfel, Banlocul devine domeniu regal şi reşedinţă permanentă a Principesei Elisabeta - fostă regină a Greciei - sora Regelui Carol al II-lea al României.
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Banloc,_Timiș
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 45°23'26"N 21°8'1"E
- Şag 31 km
- Moşniţa Nouă 40 km
- Moşniţa Veche 42 km
- Săcălaz 43 km
- Ghiroda 45 km
- Giarmata 53 km
- Vinga 71 km
- Nădrag 86 km
- Rusca Montană 104 km
- Săvârşin 111 km
- Banloc 3 km
- Ghilad 8.3 km
- Denta 11 km
- Ciacova 17 km
- Gătaia 21 km
- Comuna Liebling 27 km
- Jamu Mare 28 km
- Peciu Nou 28 km
- Comuna Tormac 29 km
- Sacosul Turcesc 33 km
Comentarii