Salonta | oraş

 oraş  Adaugă categorii

Salonta, municipiu în judeţul Bihor, Transilvania, România.

Municipiul Salonta, al doilea ca numar de locuitori din judetul Bihor dupa municipiul Oradea, este asezat în extremitatea vestica a tarii, lânga granita cu Ungaria.Conditiile naturale specifice zonei de câmpie au favorizat existenta asezarilor omenesti din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentara a localitatii Salonta dateaza în anul 1332 când, într-un act papal, asezarea este numita "socerdas de Ville Zalantha". Ulterior, numele localitatii a suferit mai multe modificari, pentru ca, în anul 1587 sa se ajunga la forma "Szalonta".

Pâna în secolul XVI Salonta apartine familiei nobiliare Toldi si nu are mare importanta în zona, mal ales datorita situarii în vecinatatea Cetatii Culiser, puternic centru politico-economic si care în secolul XII a fost ridicata la rangul de oras. În aceasta perioada satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case asezate între mlastini si stuf având circa 250-300 locuitori.

Turcii distrug în 1598 atât Cetatea Culiser cât si vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulata dar, dupa o scurta perioada de timp, Salonta se reface. Faptul se datoreaza întoarcerii unei parti din populatia refugiata si asezarii aici din ordinul principelui Ardealului, Bocskai István, a trei sute de osteni liberi ce aveau ca sarcina apararea tinuturilor de margine împotriva turcilor. În aceeasi perioada, se ridica turnul de paza din centrul asezarii, cunoscut azi ca "Turnul Ciunt", ce servea ca post de observare. Ostenii Salontei au primit importante suprafete de pamânt si se bucurau de privilegii care mai târziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare.

Privilegiile si libertatile acordate locuitorilor au determinat cresterea numerica a populatiei orasului si transformarea lui într-un puternic centru economic, mai ales în urma dreptului de a organiza târguri.

Deoarece orasul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei si în vecinatatea teritoriilor stapânite de turci, în Târgul Salontei se întâlneau negustorii veniti din Transilvania cu cei din zona de ocupatie otomana. Schimbul intens de marfuri determina dezvoltarea rapida a asezarii si aparitia micii industrii: argasitul pieilor, opincaritul, cizmaritul, blanaritul, tesatoria, fieraritul. Bunurile produse satisfac necesitatile locale si se desfac si în târgurile estice si sudice din Tinca, Beius, Ineu, Chisineu Cris si în târgurile din zona de ocupatie otomana, la Gyula si Orosháza.

In 1659, principele Ardealului, Rákóczi György al II-lea, dispune incendierea orasului, care va începe sa fie populat din nou abia la sfârsitul secolului XVII.Ca urmare a succeselor purtate împotriva turcilor, Austria obtine din 1686 stapânirea Ungariei iar din 1688 si pe cea a Transilvaniei.

Împaratul Leopold întareste privilegiile locuitorilor Salontei dar în 1700 Curtea Imperiala renunta la serviciile militare ale ostenilor liberi si anuleaza privilegiile acestora. Acest fapt duce la disensiuni între locuitorii Salontei si familia nobiliara Eszterházy, proces ce se va încheia în anul revolutionar 1848.

În timpul Revolutiei de la 1848 poetul Arany János se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente.

Dupa o scurta perioada de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist.La începutul secolului XIX mestesugarii se organizeaza în bresle. Prima breasla, cea a cizmarilor, se înfiinteaza în anul 1820, iar cea a tabacarilor în 1836. În 1872, meseriasii, cu exceptia cizmarilor, constituie Uniunea Mixta a Meseriasilor. La sfârsitul secolului XIX în evidenta meseriasilor figureaza aproape 500 de mesteri cu brevete de functionare.

La cumpana dintre secolele XIX si XX tinutul se dezvolta intens. În aceasta perioada încep lucrarile de desecare a mlastinilor, construirea liniei ferate si apar primele institutii cu caracter capitalist în industrie si comert. De asemenea, se înregistreaza un puternic aflux al populatiei rurale spre oras.Miscarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmeaza Primului Razboi Mondial duce la destramarea Imperiului Habsburgic si constituirea statelor nationale. În noile conditii, Salonta marcheaza unul din punctele de granita dintre România si Ungaria.

Dezvoltarea industriei orasului se accentueaza dupa 1948 prin înfiintarea unor noi unitati economice. Salonta devine astfel un oras cu o economie industrial-agrara în continua dezvoltare.Industria alimentara, industria textilelor, a confectiilor, a pielariei, blanariei si încaltamintei precum si prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi traditii în zona si în prezent 65% din productia globala a orasului, dominanta fiind industria alimentara. Alaturi de acestea a aparut si s-a dezvoltat industria constructoare de masini.

Calatorul aflat în Salonta se poate opri în casele ce au apartinut poetilor Arany János, Sinka István si Zilahy Lajos, poate depune o floare la statuile acestora sau a revolutionarului pasoptist Kossuth Lajos sau poate admira Turnul Ciunt ori Palatul "Arany" care adaposteste Biblioteca oraseneasca "Teodor Nes" si o galerie de arta. Demne de interes sunt si bisericile orasului si cladirea Primariei.

Lasând în urma obiectivele turistice ale orasului, Salonta poate fi punct de plecare pentru cei pasionati de vânatoare si pescuit. În acelasi timp, Salonta ofera multiple oportunitati investitorilor si oamenilor de afaceri interesati, fiind un oras al tuturor posibilitatilor.