Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului

 pădure, parc natural, parc naţional

considerata cea mai întinsă padure virgină din Europa

1.Istoricul parcului

1955
Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii 1625/1955 se declară prima data Rezrvaţia mixtă Cheile-Caraşului cu o suprafaţă de 800 ha.

1973
Prin Ordinul Ministrului 2974/1973 se declară prima dată Rezervaţia Forestieră Izvoarele Nerei.

1982
Prin Decretul 499/1982 se declară pentru prima dată Rezervaţia mixtă Buhui-Mărghitas, Rezervaţia mixtă Izvoarele Caraşului, Rezervaţia mixtă Cheile Gârlistei, Rezervaţia Forestieră Groposu şi se reconfirmă Rezervaţia Izvoarele Nerei. 1990
Prin Ordinul Ministrului nr. 7/27.01.1990 se stabilesc limitele şi supraţetele Parcului Naţional precum si a rezervaţiilor integrale. 1991
Asociaţia Speologica Exploratorii Reşiţa întocmeste Studiul de Fundamentare, propunând noi rezervaţii speologice: Pestera SpeoSport, Pestera Rasuflatoarei, Pestera Frumoasa, Pestera Ramonei, Pestera 2 Mai, Pestera Exploratorii '85. 1993
Prin Procesul Verbal din 1993 încheiat între ICAS Caransebeş si Direcţia Silvică Reşiţa cu ocazia realizării noului amenajament pentru Ocolul Silvic Văliug Rezervaţia Bârzăviţa pierde acest statut. 1994
Prin Hotarârea Consiliului Judeţean Caraş-Severin nr 8/1994 se reconfirmă Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului cu urmatoarele rezervaţii componente:
Rezervaţia Cheile Caraşului

Rezervaţia Cheile Gârliste
Rezervaţia Buhui-Margaritaţ
Rezervaţia Izvoarele Caraşului
Rezervaţia Izvoarele Nerei
Rezervaţia Bârzaviţa
Rezervaţia Groposu
Rezervaţia Pestera Buhui
Rezervaţia Pestera Comarnic
Rezervaţia Pestera Popovaţ

1994
Universitatea Bucuresţi în baza contractului încheiat cu Autoritatea Centrala de Mediul, întocmeste "Studiul de Fundamentare a Rezervaţiei Biosferei Munţii Aninei".

1995
Prin Procesul Verbal nr 76/10.05.1995 încheiat între ICAS Caransebeş şi Directia Silvică Reşiţa cu ocazia realizarii noului amenanjament pentru Ocolul Silvic Nera s-au schimbat categoriile funcţionale ale pădurii cuprinse în rezervaţie.


Prin apariţia Legii nr 137/1995 devine nula HCJ CS nr 8/1994
2000
Prin Legea nr. 5/2000 se reconfirmă Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului cu urmatoarele rezervaţii/monumente ale naturii componente:

Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului:

Rezervaţia Cheile Caraşului
Rezervaţia Cheile Gârliste
Rezervaţia Buhui-Margaritaţ
Rezervaţia Izvoarele Caraşului
Rezervaţia Izvoarele Nerei
Rezervaţia Bârzaviţa
Rezervaţia Groposu
Rezervaţia Pestera Buhui
Rezervaţia Pestera Comarnic
Rezervaţia Pestera Popovaţ

2001
Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Reşiţa, Direcţia Silvica Reşiţa şi Consiliul Judeţean revizuiesc limitele Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului si a rezervaţiilor componente.

2. SITURI DE SUPRAFATA



1. Peştera Gaura Turcului
Localitatea: Reşiţa-Cuptoare
Locul: Sodol

La intrarea în pestera Gaura Turcului este un zid lung de 5m, gros de 0.8 m, construit din piatra de râu şi mortar, distrus partial.
Ziduri medievale sec VXI
2. Piatra Alba
Localitatea: Reşiţa-Cuptoare
Locul:Dl.Piatra Alba
Tezaur monetar sec I i.e.n. ;
urme de prelucrare a fierului sec XIV-XVII

Bibliografie: Balanescu
3. Cetatea Caraş (Graţ)

Loacalitatea: Caraşova
Locul: Dl. Zaglavac

Iniţial a avut o forma ovoidala, cu blocuri mari, elementele exterioare sunt reprezentate de cele 2 sanţuri de aparare sapate în stânca naturală pe latură de nord-est, aceasta fiind singura cale de acces. Din zidul de incintă, cu grosimi între 1.7 si 3.2 m s-au pastrat fragmente pe latura nordica, în interiorul incintei se observă urmele unui rezervor circular de apa.

Prima atestare; cetatea regala Regalis- comitatul regal de Caraş anul 1200
Cetatea Castrum de Crassou; una dintre cele 13 cetăţi din Comitat anul 1323
Este cucerita de Turci; apoi decade anul 1552.

Bibliografie:
Dumitru TeicuDragos Zipfl-Monumente medievale din Banat, Resita, 1997, p.1.
St. Matei-Studii din istoria artei, Cluj-Napoca, 1982, p. 115
Dumitru Teicu- Banatul Montan în Evul Mediu, Timisoara 1998, p.221.
-------------------------
SITURI SUBTERANE

1. Pestera Gaura Popovat

Locul: Sala inferioara
Epoca/cultura: paleolitic
Autor/an:E. Balogh 1936-1939 Fl. Mogosanu 1973
Materialul: unelte din oase de urs

Bibliografie: Kozlemenyek, II, 1942, p 9-13; Banatica, II, 1973, p 13. 2. P Cuptorul Ciumei

Epoca/Cultura: feudal
Autor/An: R. petrovszky
Materialul: fragmente ceramice atipice

Epoca/Cultura: modern
Materialul: fragmente ceramice atipice

Bibliografie: Banatica V 1979 3. P cu Plut

Locul: Zona intrarii
Epoca/Cultura: feudalismul mijlociu XIV-XV
Autor/An: R. Petrovsky
Materialul: fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii
Epoca/Cultura: prefeudal
Materialul: Fragmente ceramice atipice

Bibliografie: Banatica 1979 4. P. Cuptorul Porcului

Locul: La cca 25 m de intrare
Epoca/Cultura: feudal târziu XVI-XVII
Autor/An: R.Petrovsky 1979
Materialul :

Fragmente ceramice
vatra de foc
veriga de fier

Locul: La cca 25 m de intrare
Epoca/Cultura: cotofeni
Autor/An:

R.Petrovsky 1979
O.Popescu
P.Rogozea 1981
P.Rogozea 1987
Materialul :
fragmente ceramice
corn de cerb prelucrat

Locul: La cca 25 m de intrare
Epoca/Cultura: feudal
Materialul :
Fragmente ceramice

Bibliografie:
St. Com C, III, 1979, p 234-235, fig 3
Banatica VI, 1981, p430, pl IX/1-4
Banatica , IX, 1987, p350, nr.1 5. P. cu Oase

Locul: Zona intrarii
Epoca/Cultura: cotofeni
Autor/An: R.Petroszkz 1979
Materialul:fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii
Epoca/Cultura: Hallstat
Autor/An: P. Rogozea 1987

Materialul:
aschie de silex
fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii
Epoca/Cultura: feudal XV-XVI
Autor/An: M.Guma 1993
Materialul: fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii
Epoca/Cultura: Modern
Materialul: fragmente

Bibliografie:
St.Com C, III, 1979, p 236-237, fig 4
Banatica, IX, 1987, p 351, nr 14
Civilizatia 1993 6. P. Racovita
Locul:Zona intrarii
Epoca/Cultura: hallstain târziu

Autor/An:
P. Petrovskz 1979
M. Guma 1993

Materialul: fragmente ceramice

Locul:Zona intrarii
Epoca/Cultura: feudal târziu XVII-XVIII

Autor/An:
P. Petrovskz 1980-1981

Materialul: fragmente ceramice

Locul:Zona intrarii
Epoca/Cultura: dacic

Autor/An:
P. Petrovszky
O.Popescu
P.Rogozea 1981
P. Rogozea 1987
S.M. Petrescu 1997

Materialul: fragmente ceramice 7.P Tapului

Epoca/Cultura: dacic

Autor/An:

Fl. Mendelet 1987
R. Petrovszky 1987
H. Crisan 1986
P.Rogozea 1987
M.Petrescu 1993

Materialul: fragmente ceramice
Obs: loc de cult din perioada dacica

Epoca/Cultura:epoca moderna XVIII-XIX
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie:

Descoperiri dacice pe Valea Carasovei (comunicare la Sesiunea Stiintifica a Muzeului e Istorie al Transilvaniei), Cluj-Napoca, 25-27 mai 1978
St.Com c, III, 1979, p 240-242, fig 7, pl I-III
Spiritualitatea geto-dacilor , Bucuresti, 1986, p 382
Banatica, IX, 1987, p. 350, nr. 9
Studia carasebesiensis, I, 1993, 1, p.3
Viata privata, mentalitati colective si imaginar social în Transilvania, Oradea-Cluj, 1995-1996, p 27
An Ban, V, 1997, p 32-34, pl, VI/3-13;VII-VIII
8. P Cerbului

Locul: Zona intrarii
Epoca/cultura: paleolitic
Autor/an: E. Balogh 1936-1939
Materialul: unelte din oase de urs, piese de cuartit

Locul:Zona intrarii
Epoca/cultura: cultura cotofeni
Autor/an:

Fl. Mogosanu 1973
R. Petrovszkz 1975
Fl. Mogosanu 1978
R.Petrovskz 1979 P. Rogozea 1987.

Materialul: fragmente ceramice, oase cu urme de prelucrare

Bibliografie:
Kozlemenyek, II, 1942, p 9-13
Banatica, II, 1973, p 13
Banatica, III, 1975, p.368 (XIV Carasova, pct I)
Paleiliticul din Banat, 1978, p 14
Banatica V, 1979, p 37-39
St. Com C, III, 1979, p 231- 232, fig 1
Banatica IX 1987, p 351, nr 13
9. P. Liliecilor

Epoca/Cultura:cris starcevo

Autor/An:
V. Cadariu-R. Petrovszky 1975
Gh. Lazarovici 1975, 1979, R. Petrovszky
O. Popescu, P.Rogozea 1981 P. Rogozea 1987
M.Guma 1993
S.M. Petrescu 1997

Materialul: fragment ceramic

Epoca/Cultura:neolitic
Materialul: fragment ceramic

Epoca/Cultura: cotofeni II
Materialul: ragmente ceramice

Bibilografie:

Tibiscus, IV, 1975, p.25, nr 9 si pl 145-147, p. 153
Banatica, III, 1975, p.368 nr. XIV/2
St. Com C, III,1979, p.244, nr 9
Neol. Ban, 1979, p. 190, nr 16
Banatica, VI, 1981, p 431
Banatica, IX, 1987, p 350, nr 10
Civilizatia..., 1993, p 279, nr 160
Ann Ban, V, 1997, p 31-32, pl. V/3-4.
10. P. Lunga

Epoca/Cultura:feudal
Autor/An: R. Petrovszky 1980-1981
Materialul: fragment ceramic

Epoca/Cultura:modern
Materialul: fragment ceramic

Bibliografie: Banatica V 1979
11. P 2 Mai

Locul: Zona intrarii
Autor/An: R. Petrovszky
Epoca/Cultura: feudal
Materialul: fragmente ceramice

Locul: Zona intrarii
Epoca/Cultura: modern
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie: Banatica VI 1981
12. P de la Socolovat

Autor/An: R. Petrovszky
Epoca/Cultura: feudal
Materialul: fragmente ceramice
Epoca/Cultura: modern
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie: Banatica VI 1981
13. P. nr 1 Socolovat

Epoca/Cultura: feudal
Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: modern
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie: Banatica VI 1981
14. P Fugarilor

Epoca/Cultura: preistoric atipic
Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: feudal
Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: modern
Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie: Banatica VI 1981
15. P. Vraska

Epoca/Cultura: paleoliticul superior
Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: silex

Epoca/Cultura: preistoric
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: feudal târziu
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie: Banatica VI 1981
16. P Marghitas

Epoca/Cultura: cotofeni
Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie: Banatica VI 1981
17. P Gaura Pârsului

Epoca/Cultura: cotofeni
Autor/An:R.Petrovszky
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: neolitic
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: epoca bronzului
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: dacic
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: prefeudal IV-VIII
Materialul: fragmente ceramice

Epoca/Cultura: feudal târziu
Materialul: fragmente ceramice

Bibliografie: Banatica VI 1981
-----------------
4.Fauna

Diversitatea forestieră a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este deosebită deoarece în cadrul acestuia se întâlnesc elemente faunistice venite din diferite regiuni ale lumii, având o evolutie aparte, datorită orogenezei carpatice si perturbatiilor climatice cuaternare. Din speciile de nevertebrate identificate 56 specii sunt endemice.
Dintre speciile de nevertebrate identificate în peşterile din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraţului, endemice pentru acest nucleu carstic sunt:

Chilopodul Lithobius dacius
Chilopodul Bulgarosoma ocellatum
Coleopterul Duvalis milleri.


Sudul Banatului, unde se afla Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului a permis pătrunderea si adapostirea unor faune de nevertebrate cu pregnant caracter mediteranean. Această zona a fost refugiu în timpul glaciatiunilor, în care au supravietuit specii relicte tertiare cum sunt gasteropodele:

Amphimelania holardi (endemit balcanic)
Herilla ziegleri dacice (specie endemica pentru Banat )

Fauna de vertebrate acvatice este reprezentata de :

Aspro zingel (pietrar)
Salmo trutta fario (pastravul)
Tinca tinca (lin)
Barbus meridionalis petenyi (moioaga)
Barbus barbus (mreana)
Chondrostoma nasus (scobarul)

Amfibieni sunt remarcaţi prin prezenta unor specii de:

Triturus alpestris (tritonul de munte)
Triturus cristatus (triton cu creasta )
Triturus vulgaris (triton comun)
Salamandra salamandra (salamandra)
Bambina variegata (buhaiul de balta)
Hyla arborea (brotacel)
Rana temporaria (broasca rosie de munte)

Fauna de reptile este reprezentată prin elemente termofile, ca:

Lacerta viridis ( gusterul)
Lacerta agilis ( s opârla de camp )
Lacerta vivipara (sopârla de munte)
Podarcis muralis ( sopârla de ziduri)
Vipera ammodytes (vipera cu corn)
Anguis fragilis (sarpele de sticla)
Coronella austriaca (sarpele de alun)
Natrix natrix (sarpele de casa)
Natrix tessellata (sarpele de apa)
Elaphe longissima (sarpele lui Esculap)

Avifauna PNSCC este reprezentata de specii cuibaitoare în parc si numeroase specii migratoare. Se pot întâlni:

Ciconia nigra (barza neagra)
Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)
Circaetus qallicus (serparul )
Falco subbuteo (soimul rândunelelor)
Bubo bubo (buha)
Dendropos leucotos (ciocanitoare cu spate alb)
Ficedula parva ( muscarul mic)
Saxicola rubertra ( maracinar mare)
Carduelis spinus (scatiu)

Fauna de mamifere cuprinde un numar de 10 specii comune în general tuturor catenelor muntoase şi este reprezentată de:

Ursus arctos (urs)
Canis lupus (lup)
Lynx lynx (râs)
Felis silvestis (pisica salbatica )
Vulpes vulpes (vulpe)
Sus scrofa (mistret)
Cervus elaphus (cerb carpatin)
Carpreolus carpreolus (caprior)
Martes martes (jder)
Sciurus vulgaris (veverita)

Peşterile din PNSCC adapostesc colonii sau exemplare izolate de lilieci. Au fost identificate 16 specii de chiroptere printre care:

Rhinolophus ferrum-equinum
Rhinolophus mehelyi
Rhinolophus euryale
Rhinolophus blasii
Myotis emarginatus

Diversitatea mare a faunei din PNSCC dovedeşte înca o data existenta unor habitate naturale putin afectate de activitatea umana.

5.Flora
Bogatia în specii a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este rezultatul conditiilor variate de clima si relief pe care acestea le ofera dezvoltării lumii vegetale. Prezenta pădurilor, stâncariilor, grohotisurilor si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite, formând un adevarat paradis vegetal.

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar de 1.086 specii de plante. Din punct de vedere fitogeografic flora este alcatuita în principal din elemente euroasiatice (peste 40%) care formeaza fondul general al florei din regiunea temperata europeana.

Jumatate din specile de plante 535 sunt prezente în Valea Carasului. Nuanta specifica acestei flore o constituie prezenta semnificativa a elementelor submediteraneene care se gasesc îndeseobi în treimea inferioara a sectorului Vaii Carasului. Aceste elemente sunt preponderent elemente mezoxerofile ce alcatuiesc asociatii specifice peste zonele calcaroase ale Banatului.

Se pot consemna specii de:

Quercus frainetto
Quercus cerris
Fraxinus ornus
Cotoneaster integerrimus
Carpinus orientalis


Acestea parcticipa la edificarea unor păduri mezoxerofile si a tufisurilor caracteristice stâncariilor aride.

La acestea se adauga specii ierboase:

Potentilla micrantha
Inula conyza
Euphorbia carniolica
Erythronium dens-canis
Sedum hispanicum
Aira elegans



Speciile de plante atlantic-mediteraneene care prefera biotipuri calde dar relativ umede sunt:

Ruscus aculateus
Ceterach officinarum POZA P.veris-Anina-Sinculet
Hedera helix
Primula veris



Elementele balcanice sunt şi ele prezente:

Cerastium banaticum
Helleborus odorus
Campanula crassipes
Echinops banaticus
Fritillaria montana
Diantus kitaibelli
Corylus colurna
Juglans regia
Tilia tomentosa
Syringa vulgaris



Elemente dacice si carpatice sunt reprezentate de :

Knautia drymea
Dianthus giganteus
Crocus banaticus
Dianthus trifasciculatus
Erysimum saxosum



Specii pontice ocupă un procent ridicat contribuind la caracterul stepic al asociatiilor de stâncarii si a pajistilor xerofile. Aceste specii sunt:

Padus mahaeb
Melica ciliata
Linum flavum
Iris variegata
Inula ensifolia



Substartul geologic predominat calcaros din P.N.S.C.C si climatul submediteranean favorizează dezvoltarea unor specii de orhidee :

Anacamptis pyramidalis
Dactylorhiza sambucina
Dactyloriza incarnata
Dactyloriza maculata
Orchis tridentate
Orchis morio L. ssp. picta.
Orchis coriophora
Platanthera bifolia



Platoul ondulat al Semeniului este bogat în izvoare, favorizând formarea locurilor mlâstinoase si a turbarilor. Vegetatia acestora este alcatuita din : specii de Sphagnum sp. , Carex pauciflora, Carex echinata, Deschampsia flxuosa, Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta, Vaccinium Vitis-ideea, Vaccinium myrtillus, Geum rivale, Veronica officinalis , Homoqyna alpina, Gallium palustre, Cardamine amara, Tymus sp., Stellaria sp..

Rezervaţia Izvoarelor Nerei este situata pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul superior al Nerei.

Vegetatia forestiera este construita apropape în întregime din fagete seculare pure, cu structura pluriena si consistenta plina. Etajul superior este completat de un subetaj format din fag, dar de dimensiuni modeste (5-20 m înaltime).

Datorita arborilor monumentali de dimensiuni exceptionale, rar întâlnite, formei deosebite a trunchilurior si a coroanelor, cum si a plentitudinii spatiale, de ocupare a tuturor golurilor cu materie vegetala si aer, impresia care o produc fagetele din rezervatie este coplesitoare. Ele se impun spiritului uman, prin forta, durata si frumusete si desigur prin functionalitatea ecologica si ecogenetica de exceptie. Sunt fagete unice în Europa, de o mare bogatie biologica genotipica estetica si mediogena, cu atât mai importante cu cât prin raritate, fiind putinele fagete care s-au mai pastrat în stare virgina. Ele stau marturie pentru trecutul nostru paleobonatic, ca o punte de legatura între preglaciar si postglaciar.