Castrul Roman Praetorium
| ruine, sit arheologic, fortificaţie, loc interesant
Romania /
Caras-Severin /
Mehadia /
World
/ Romania
/ Caras-Severin
/ Mehadia
Maailm / România
ruine, sit arheologic, fortificaţie, loc interesant
Punctul "La Zidine sau Zidina".
Denumire antica: Praetorium, TabPeut VII, 4/ Ad Mediam
Ruinele castrului roman (Praetorium) se află la aproximativ 3 km spre nord de localitatea Mehadia, pe locul numit de localnici La Zidine, la distanţă aproape egală de localitatea Plugova.
Acesta a fost confundat de mulţi cu staţiunea balneară Băile Herculane, aflată la 13 km spre SE pe şosea şi pe Valea Cernei.
Baia castrului a fost cercetată în anul 1946.
De aici provin 8 inscripţii şi un fragment de diplomă militară.
Lângă castru se află şi o aşezare civilă.
Din împrejurimi provin mai multe monede republicane şi imperiale
Descriere: castru auxiliar, apăra una dintre cele mai importante cai de comunicaţie dintre Moesia şi Dacia. Localizare: se află la 1km N de satul actual, pe o terasă plată, în apropierea vărsării pârâului Bolvaşniţa în râul Belareka. Punct: "Zidina". Vizibil la suprafaţă, plan rectangular, sub forma unor valuri de pământ. Cercetări: M. Macrea 1942-1943; D. Benea et alii, 2000-prezent. Au fost evidenţiate trei faze constructive: 1. Holz-Erde-Kastell, cu dimensiuni necunoscute. Trupe: material tegular al legiunilor IIII Flavia Felix şi VII Claudia p. f.; 2. castru de piatră, plan rectangular cu colţuri rotunjite, 116x142 (Himmelsrichtung); ziduri de 1,30 m grosime în tehnica opus incertum; fossa simplă 6x2 m; turnuri de formă trapezoidală la colţuri şi turnuri patrulatere, uşor ieşite în afară la porţi; în interior vizibile sunt resturile clădirii comandamentului (principia). Trupe: cohors III Delmatarum milliaria eq. c. R., atestată prin material tegular şi inscripţii; atestată şi cu Beinamen: Alexandriana (Severus Alexander, IDR III/1, 76 = AE 1912, 5) şi Valeriana Galliena (253-260, CIL III 1577 (p.1017) = CIL III 8010 = IDR III/1, 77); alte ştampile tegulare ale legiunilor V Macedonica şi XIII Gemina şi a cohortei VIII Raetorum (IDR III/1, 102b); inscripţie cu legiunea XIII Gemina Galliena (CIL III 1560 (p.1017) = ILS 3845 = IDR III/1, 54) 3. fază de reparaţii în perioada romană târzie, după anul 275, cu material tegular al legiunii XIII Gemina de la Ratiaria. Săpăturile mai noi, D. Benea et alii, au pus în evidenţă existenţa a cinci faze de locuire (Wohnphase): primele două faze sunt asociate castrului de pământ; următoarele două faze sunt asociate castrului de piatră, iar cea de a cincea este post-romană, cu locuinţe pe agger, datate cu monede constantiniene şi în mijlocul fortificaţiei. Vicus: în jurul fortificaţiei au fost descoperite urmele unui Auxiliarvicus, puţin cercetat. Terme: la aprox. 100 m S de castru au fost identificate şi puţin cercetate băile castrului. Surse: diplomă militară, CIL XVI 110 = IDR I 17a = RMD I 47; prefectului cohortei I Ubiorum, de la Odorheiul Secuiesc: Herculi In/victo L(ucius) Pomp/eius Celer / praef(ectus) coh(ortis) / I Ubior(um) v(otum) s(olvit) (CIL III 1571 = IDR III/1, 63) la Băile Herculane
Bibliografie: Christescu 1937, 122, 131, 186; Wagner 1938, 132-133; Szilágyi 1946, 27-28, 67; Kraft 1951, 174; Tudor 1969, 30-33; TIR L 34, 93; Gudea 1997, 31-32, nr. 15; D. Benea, Limes Pécs, 2005, 697-702; D. Benea, Pontica 40, 2007, 339-350 (pentru epoca romană târzie); C. Timoc, C. Trinoc???, Banatica 18, 2008, 75-80 (organizarea internă).
MONOGRAFIE: M. Macrea, N. Gudea, I. Moţu, Castrul şi aşezarea romană de la Mehadia. Praetorium, Bucureşti, 1993.
Denumire antica: Praetorium, TabPeut VII, 4/ Ad Mediam
Ruinele castrului roman (Praetorium) se află la aproximativ 3 km spre nord de localitatea Mehadia, pe locul numit de localnici La Zidine, la distanţă aproape egală de localitatea Plugova.
Acesta a fost confundat de mulţi cu staţiunea balneară Băile Herculane, aflată la 13 km spre SE pe şosea şi pe Valea Cernei.
Baia castrului a fost cercetată în anul 1946.
De aici provin 8 inscripţii şi un fragment de diplomă militară.
Lângă castru se află şi o aşezare civilă.
Din împrejurimi provin mai multe monede republicane şi imperiale
Descriere: castru auxiliar, apăra una dintre cele mai importante cai de comunicaţie dintre Moesia şi Dacia. Localizare: se află la 1km N de satul actual, pe o terasă plată, în apropierea vărsării pârâului Bolvaşniţa în râul Belareka. Punct: "Zidina". Vizibil la suprafaţă, plan rectangular, sub forma unor valuri de pământ. Cercetări: M. Macrea 1942-1943; D. Benea et alii, 2000-prezent. Au fost evidenţiate trei faze constructive: 1. Holz-Erde-Kastell, cu dimensiuni necunoscute. Trupe: material tegular al legiunilor IIII Flavia Felix şi VII Claudia p. f.; 2. castru de piatră, plan rectangular cu colţuri rotunjite, 116x142 (Himmelsrichtung); ziduri de 1,30 m grosime în tehnica opus incertum; fossa simplă 6x2 m; turnuri de formă trapezoidală la colţuri şi turnuri patrulatere, uşor ieşite în afară la porţi; în interior vizibile sunt resturile clădirii comandamentului (principia). Trupe: cohors III Delmatarum milliaria eq. c. R., atestată prin material tegular şi inscripţii; atestată şi cu Beinamen: Alexandriana (Severus Alexander, IDR III/1, 76 = AE 1912, 5) şi Valeriana Galliena (253-260, CIL III 1577 (p.1017) = CIL III 8010 = IDR III/1, 77); alte ştampile tegulare ale legiunilor V Macedonica şi XIII Gemina şi a cohortei VIII Raetorum (IDR III/1, 102b); inscripţie cu legiunea XIII Gemina Galliena (CIL III 1560 (p.1017) = ILS 3845 = IDR III/1, 54) 3. fază de reparaţii în perioada romană târzie, după anul 275, cu material tegular al legiunii XIII Gemina de la Ratiaria. Săpăturile mai noi, D. Benea et alii, au pus în evidenţă existenţa a cinci faze de locuire (Wohnphase): primele două faze sunt asociate castrului de pământ; următoarele două faze sunt asociate castrului de piatră, iar cea de a cincea este post-romană, cu locuinţe pe agger, datate cu monede constantiniene şi în mijlocul fortificaţiei. Vicus: în jurul fortificaţiei au fost descoperite urmele unui Auxiliarvicus, puţin cercetat. Terme: la aprox. 100 m S de castru au fost identificate şi puţin cercetate băile castrului. Surse: diplomă militară, CIL XVI 110 = IDR I 17a = RMD I 47; prefectului cohortei I Ubiorum, de la Odorheiul Secuiesc: Herculi In/victo L(ucius) Pomp/eius Celer / praef(ectus) coh(ortis) / I Ubior(um) v(otum) s(olvit) (CIL III 1571 = IDR III/1, 63) la Băile Herculane
Bibliografie: Christescu 1937, 122, 131, 186; Wagner 1938, 132-133; Szilágyi 1946, 27-28, 67; Kraft 1951, 174; Tudor 1969, 30-33; TIR L 34, 93; Gudea 1997, 31-32, nr. 15; D. Benea, Limes Pécs, 2005, 697-702; D. Benea, Pontica 40, 2007, 339-350 (pentru epoca romană târzie); C. Timoc, C. Trinoc???, Banatica 18, 2008, 75-80 (organizarea internă).
MONOGRAFIE: M. Macrea, N. Gudea, I. Moţu, Castrul şi aşezarea romană de la Mehadia. Praetorium, Bucureşti, 1993.
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_Praetorium_(Mehadia)
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 44°55'21"N 22°21'6"E
- REZERVATIA DUCIN 39 km
- cheile minișului 45 km
- Anina 46 km
- Cheile Nerei 48 km
- Oraviţa 55 km
- Oraviţa 65 km
- terasamentul fostei căi ferate Oraviţa-Baziaş 78 km
- terasamentul fostei căi ferate Oraviţa-Baziaş 82 km
- Ostrovul Kostolac 103 km
- Novaci 201 km
- Lacul Prisaca 10 km
- Cheile Săliştei 10 km
- Poiana Balta Cerbului 11 km
- Catunul Poiana Lunga 11 km
- Cheile Globului 11 km
- Catunul Bedina 13 km
- Catunul Dobraia 13 km
- Cheile Tasnei 13 km
- Cornereva 17 km
- Ţara Almăjului 27 km