Anina

 oraş, orăşel, mină, patrimoniu, loc interesant

„Atâta frumuseţe n-am văzut!”
„Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un dram de iubire ca s-o înţelegi”.

Cuvintele lui Nicolae Iorga se potrivesc de minune oraşului Anina care trăieşte prin dragostea faţă de trecut, prin mândria prezentului şi prin speranţa zilelor ce vor veni. Anina este locul în care 10.000 de suflete cred intr-o poveste fără sfârşit, poveste începută în urmă cu mai bine de 230 de ani. Oraşul este aşezat într-una dintre cele mai frumoase şi pitoreşti zone ale Banatului ; iniţial o localitate minieră, Anina are astăzi nenumărate alte opţiuni, în special datorită politicii administraţiei publice locale de punere în valoare a cadrului natural generos şi de încurajare a tuturor celor care doresc să investească aici.

Anina (germană Steierdorf-Anina, maghiară Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 9.172 locuitori. Se situează în inima munților Aninei. Este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989, a înregistrat un puternic regres economic
A fost declarat oraș în 1952.
În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina, cu o vechime de circa 40.000 ani

Relief

Orasul Anina este asezat in Banatul Montan, in partea centrala a judetului Caras-Severin, la 36 de km de resedinta Resita si la o altitudine medie de 645 de metri. Muntii care inconjoara urbea sunt muntii Aninei ce reprezinta extensia sudica a Carpatilor Occidentali. Suprafaţa totala a localitatii, este de 14.696 ha iar coordonatele geografice ale asezarii sunt 45°2’30” latitudine nordică şi 21°53’20” longitudine estica. Principalul cartier al Aninei se afla asezat intr-o caldare imensa strajuita inspre est si vest de doua siruri de munti ai caror inaltimi sunt cuprinse intre 693 de metri(culmea Celnic) si 945 de metri(Talva Zanei). Cele doua siruri de munti sunt despartite de valea Purcarului care curge pe directia SE- NV de paraul Anina care izvoraste din Valea Drechsler ( Kraxen ) si se varsa in raul Caras, in apropierea satului Goruia. Paraul are pe teritoriul orasului un singur afluent – Terezia. Partea sudica a orasului este strabatuta de paraurile Steierdorf si Ponor care se varsa in raul Minis.

Acces

Accesul catre Anina se face din doua parti: dinspre Resita pe drumul national 58 si dinspre Oravita sau Bozovici pe drumul national 57B. De Oravita, orasul Anina este legat si prin cea mai veche cale ferata montana din tara, denumita si Semmeringul Banatean datorita asemanarii din punct de vedere al dificultatilor constructive cu calea ferata austriaca de la Semmering. Aceasta cale ferata montana are o lungime de 33,8 km, o diferenta de nivel de 338 m, 14 tunele si 10 viaducte, fiind parcursa în prezent in aproximativ 2 ore.

Clima

Temperatura medie anuala in orasul Anina este de 9° C – 10° C, luna cea mai fierbinte fiind august, cu o medie de +21° C, iar cea mai rece este luna februarie, cu media de -3° C. Zona Aninei este afectata de vanturi locale nesemnificative. Totusi, o influenta notabila o are vantul banatean Cosava. Forta acestuia este insa diminuată de distanta mare de la locul genezei si relieful zonei care constituie un scut protector.

Flora şi fauna

Vegetatia este dominata de padurile de foioase: stejar, anin, garnita, gorun, tei, paltin,carpen, ulm si frasin. Portiuni restranse sunt ocupate de brad, fag, molid, pin si larice. De remarcat ca vegetatia este dispusa pe zone de altitudine. O caracteristica a regiunii este aparitia locala a formatiunilor vegetale cu caracter mediteranean reprezentate de alunul turcesc, liliacul salbatic, curpen, sanger si corn. Fauna este de asemenea variata: iepure, mistret, caprioara, cerb carpatin, lup, urs, pisica salbatica, ras, bursuc, dihor, sarpele de sticla, naparca, vipera etc. Recent a fost indentificata si prezenta scorpionului.

Importante sunt pentru zona Aninei si poienile intinse, ideale pentru cresterea vitelor si a ovinelor. Totodata aceste poieni ofera posibilitatea dezvoltarii unor activitati turistice, veritabila alternativa la apusul minierit.

Repere urbanistice

La ora actuala teritoriul orasului Anina este organizat in 4 cartiere principale care la randul lor sunt compuse din mai multe colonii:

• Cartierul Anina
Colonia Anina
Colonia Schlucht
Colonia Celnic
Colonia Valea Tereziei
Colonia Olfabrick
• Cartierul Steierdorf
Colonia Steierdorf
Colonia Uterisch
Colonia Sommerfrische
Colonia Hildegard
Colonia Sigismund
• Cartierul Bradet
• Cartierul Orasul Nou

Demn de mentionat este faptul ca pentru alimentarea cu apa a orasului, a fost creat in mod artificial, la poalele Capului Glavan, Lacul Buhui. Acesta a fost realizat prin construirea pe cursul paraului cu acelasi nume a unui baraj de pamant. Paraul Buhui are o portiune de 3.217 metri care curge in subteran, fiind cel mai lung curs de apa de acest fel din Romania.
Repere istorice

24 iunie 1773 – primele familii de colonisti austrieci au ajuns pe actualul teritoriu al localitatii, intemeind colonia muncitoreasca Steierer- Dorf, ulterior Steierdorf.

25 iulie 1774 – este oficiata prima casatorie in nou creata localitate.

1 ianuarie 1775 – se naste primul copil in colonia Steierer – Dorf.

1786 – incepe constructia primei biserici romano – catolice si a primei scoli din localitate.

1790 – Mathias Hammer a descoperit in Valea lui Andrei, actualmente Sigismund, huila de cea mai buna calitate.

1792 – incepe activitatea de minerit in Steierdorf – Anina.

1834 – puternic incendiu de mina care face 6 victime

1846 – colonia de carbunari Steierdorf s-a transformat intr-un centru minier.

1846 - 1847 – s-a construit drumul Oravita – Steierdorf si au inceput lucrarile la drumul Steierdorf – Bozovici.

1846 - 1847 – au sosit in localitate primii slovaci.

1851 – au sosit in localitate primii cehi ( boemi )

13 februarie 1853 – explozie de gaz cu 8 victime

1854 – a fost construita Primaria (actualul hotel) si notariatul din Steierdorf

1854 – exploatarile miniere au fost preluate de catre „Societatea imperial–regala (cezaro–craiasca) privilegiata austriaca a cailor ferate de stat”. A fost demarat un program de valorificare complexa a carbunelui şi sideritelor din subteran, concretizat prin constructia unei mari uzine de fier (combinat siderurgic) in Valea Garlistei, strajuita de paduri de anini. Astfel apare pentru prima data denumirea de Colonia Anina in 1858.

1 noiembrie 1859 – localitatea primeste dreptul de a avea administratie proprie. Primul primar ales al localitatii a fost maistrul minier principal – Franz Hirspeck. Noua comuna se numea Steierdorf.

1860 – incepe constructia caii ferate Steierdorf - Anina – Oravita.

7 mai 1862 – explozie de grizu cu 11 victime.

15 decembrie 1863 – a fost inaugurata calea ferata cu ecartament normal Steierdorf - Anina – Oravita.

19 martie 1869 – ia fiinţă reuniunea barbateasca de cantari Steierdorf.

1873 – a fost sfinţită Biserica Romano – Catolica din Steierdorf.

28 iulie 1880 – are loc cel mai devastator incendiu din istoria localitatii.

11 decembrie 1884 – explozie de grizu cu 47 de victime.

2 august 1886 – incep lucrarile de constructie a galeriei de aductiune a apei potabile de la barajul artificial amenajat la gura Grotei Buhui.

17 decembrie 1893 – este infiintata Societatea pe actiuni Sommerfrische – statiunea climaterica de la Steierdorf numita si Aurora Banatului care si-a inceput activitatea turistica la 1 aprilie 1895.

1897 – este pusa in functiune centrala electrica cu aburi din cartierul Anina.

7 iulie 1901 – a fost pusa piatra de temelie a Bisericii Romano – Catolice din Anina.

1902 – scolile din Steierdorf – Anina au fost nationalizate.

1904 – a fost contruit barajul de la Buhui, primul lac artificial din Romania.

13 iunie 1910 – cele mai mari inundatii din istoria localitatii.

7 septembrie 1913 – a fost dat in folosinta noul spital din Anina, cel mai mare al acelor vremuri din zona Banatului Montan.

1914 – in Steierdorf – Anina este introdus iluminatul public electric.

7 iunie 1920 – cel mai grav accident minier din istoria Aninei de pana atunci si la acea data din istoria intregii Europe. Au fost 217 victime.

4 iunie 1922 – a fost sfintit si inaugurat Caminul Cultural, actualul Club Minier.

1928 – este infiintata Asociatia Sportiva Muncitoreasca Anina denumita ulterior Asociatia Sportiva Minerul Anina avand ca principala ramura fotbalul.

21 septembrie 1930 – se pune piatra de temelie a Catedralei Ortodoxe din Anina.

1940 – este amenajat Lacul Marghitas.

13 - 15 ianuarie 1945 – sunt ridicati germanii din localitate pentru a fi deportati in Uniunea Sovietica la munca silnica.

1950 – ia fiinţă primul punct de sanatate subteran din tara.

1952 – localitatea dobandeşte statut de oras sub denumirea de Anina, celelalte colonii alcatuind cartiere ale orasului.

15 octombrie 1967 – este inaugurata clădirea actualului liceu din Anina.

15 ianuarie 1977 – începe construcţia termocentralei pe sisturi bituminoase pe amplasamentul Miniş – Crivina.

21 noiembrie 1988 – este oprita investitia si productia de energie electrica la termocentrala de la Crivina.

13 mai 1990 – este infiintat Forumul Democrat German din Steierdorf.

1996 – incepe declinul mineritului, fiind inchise rand pe rand minele din Anina.

21 mai 1999 – dupa 50 de ani este organizata din nou Ruga Anineană prilejuita de Hramul Bisericii Ortodoxe.

2006 – explozie in subteran - 6 victime.