Tunelul Izvor - lucrare începută în 1914 şi încă nefinisata

Romania / Prahova / Sinaia /

www.cfr.ro/jf/romana/0211/tunel.htm

Update Iulie 2009: capatul de nord al tunelului nu mai poate fi vizitat deoarece se pare ca o ciupercărie este mai importanta decat un monument istoric. Intrarea in tunel este folosita pentru cresterea ciupercilor (luminozitate scazuta, umiditate mare).

Totusi, pentru cei ce doresc sa viziteze, urmati directiile: din parcarea hotelului Mara din Sinaia (vezi harta sau reclame din oras), inspre dealul sudic, este o casa cu o curte in care sunt multe cutii si lazi de plastic. In partea opusa intrarii in curte, un podet de lemn duce spre fosta gura de tunel (acum astupata). Urcati dealul si aruncati o privire de deasupra.
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   45°18'19"N   25°32'5"E

Comentarii

  • Totul a inceput in 1914. Pentru descongestionarea circulatiei feroviare pe Valea Prahovei, Administratia CFR a aprobat construirea magistralei Targoviste - Pietrosita - Sinaia. Partea cea mai grea a acestui proiect - tunelul Izvor - a fost incredintata firmei inginerului austriac Iulius Berger. Tunelul, care urma sa lege statiile Sinaia si Pietrosita, fusese proiectat sa aiba aproximativ sase kilometri, devenind cel mai lung din tara, la acea ora. Sub presiunea evenimentelor, fortati de iminenta izbucnirii razboiului, constructorii au demarat lucrarile din doua parti: dinspre Sinaia si dinspre Moroieni. Locul de strapungere dinspre Sinaia a masivului muntos a fost ales chiar inainte de intrarea in oras, pe Platoul Izvor, in apropierea cimitirului orasului. Legatura cu gara Sinaia, situata mai sus de gura tunelului, la o distanta de aproape un kilometru, urma sa fie facuta printr-un tronson de cale ferata construit la suprafata. Administratia CFR a amenajat mai intai campusul muncitorilor si spatiile de depozitare a materialelor, construind din piatra de munte mai multe cantoane si depozite, constructii care mai sunt functionale si in ziua de azi. Pentru executarea lucrarilor au fost angajati un numar mare de muncitori, romani si italieni. Se lucra intens, in trei schimburi; se inainta prin munte cu relativa usurinta intrucat in cea mai mare parte se sapa in roca moale - sisturi bituminoase -, si nu in granit sau bazalt. S-a reusit saparea a 400 m de tunel, realizandu-se galerii de baza si de crestet pe 800 m. Izbucnirea primei conflagratii mondiale a atras dupa sine sistarea lucrarilor. Reluate in 1938, tot sub coordonarea CFR, acestea au fost preluate, in 1941, de trupele naziste de ocupatie, in acea perioada inregistrandu-se, de altfel, si cel mai rapid ritm de constructie. Desi capatul dinspre Sinaia al tunelului fusese aproape finalizat, dupa retragerea nemtilor lucrarile au fost abandonate definitiv. Lungimea tronsonului de tunel dinspre Sinaia - cel putin in partea vizibila, in care se mai poate patrunde si astazi - este de aproximativ 480 de metri. La capatul acestuia, un zid gros de beton astupa in totalitate tunelul, lat de cinci metri si inalt de aproximativ sase metri. A doua gura a tunelului, cea dinspre localitatea Carpinis, judetul Dambovita, a fost distrusa prin detonare. Potrivit marturiilor mai multor oameni, aceasta galerie subterana ar fi fost blocata in anul 1985, de doua plutoane ale Securitatii. Dincolo de zidul de beton armat, portiunea de tunel de la Platoul Izvor se intinde pe o distanta ce nu poate fi estimata, nemaiexistand nici un document de santier care sa ofere date despre stadiul lucrarii de aici. Tot ceea ce se mai stie este faptul ca dincolo de zidul de beton nu s-au mai executat lucrari de zidarie, betonare si armare. Prin partile locului circula zvonul ca aici s-ar afla o locomotiva cu abur si un vagon de constructie, abandonate de trupele naziste o data cu stoparea lucrarilor. Un localnic al carui tata a lucrat la galerie sustine ca tunelul a fost strapuns pana la capat, urmand doar sa fie largit si inaltat. Altii povestesc ca dupa ce lucrarile au fost preluate de trupele germane acolo ar fi avut loc un adevarat masacru: inainte de retragere, SS-istii ar fi omorat tot personalul roman care a participat la construirea tunelului, osemintele fiind si astazi "zidite" in tunel. Aceste informatii nu sunt insa sustinute de documente, cel putin nu de cele cunoscute, parand mai degraba o legenda a locului. Si totusi, merge vorba ca in zona ar mai exista urmasi ai unor supravietuitori ai actiunii criminale a SS-istilor...
  • Interasnt comentariu!Din pacate, presarat cu lucruri neadevarate.Inainte de 1989, cat si dupa aceea, pentru o perioada scurta de timp, aici a functionat un depozit de branza apartinind de ICRA PLOIESTI.Locomotiva si cateva vagonete au exitat, fiind abandonate la sistarea lucrarilor.Zidul despartitor a fost construit pentru delimitarea depozitului de branza.Nici vorba de plutoane de securitate.Militarii in termen de la Trupele de Securitate(altceva decat Securitatea) mancau doar branza depozitata in tunel in cadrul normelor de hrana.Cat despre masacre si SS-isti -povesti la gura tunelului.
  • update ianuarie 2014; pun link uri aici de la un articol si un film http://www.2012en.ro/2014/01/misteriosul-tunel-izvor/ http://www.youtube.com/watch?v=qZD-Rp2i74w#t=1272
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 15 ani