Tipia Ormenişului

Romania / Brasov / Ormenis /
 deal, ruine, antic, fortificaţie, loc interesant, historic ruins (en)
Deal cu sit arheologic - cetate dacica, apoi si medievala. Istoricul cercetării. Nu este cercetată sistematic, locuirile din epocile amintite fiind cunoscute din sondaje (Florea Costea). Descrierea sitului. Cetate dacică, cu zid de piatră fasonată la exterior, lung de 85 m şi gros de peste 2 m, refolosit în evul mediu timpuriu.

newsbv.ro/2015/06/06/orase-disparute-din-romania-cetate...

Fortificaţiile dacice au fost construite pe la mijlocul secolului I î.e.n. Atât cetatea, cât şi construcţiile de pe terase au fost distruse şi incendiate în războaiele de la începutul secolului al II-lea e.n. Resturile zidului dacic se înfăţişează ca un val impozant în arc de cerc, ale cărui extremităţi (la N şi la E) pierd serios şi treptat din dimensiuni înainte de a întâlni stânca nativă şi abruptă a dealului (a mamelonului principal), punct din care aşezarea începe să beneficieze de apărare naturală, spre N şi NE, unde există o falie naturală verticală, practic insurmontabilă în antichitate dar avansat colmatată în prezent.

Situl de la Racoş a fost descoperit în perioada interbelică de preotul din sat care a început să facă săpături clandestine şi neştiinţifice în zonă. O mare parte din obiectele descoperite au ajuns la Budapesta. Abia începând cu anul 1975, situl de la Racoş este cercetat de arheologi, unul dintre cei care şi-au dedicat, putem spune, înteraga viaţă, fiind istoricul Florea Costea.

La Racoş există cea mai mare aşezare dacică din Ţara Bârsei, dar care a vea un rol extrem de important în reţeaua de fortificaţii dacice. Cetatea de la Racoş este considerată de istorici ca fiind al doilea centru politico-administrativ şi religios după Sarmizegetusa. Ruinele cetăţii dacice au fost găsite pe Tipia Ormenişului, cum se numeşte zona. Importanţa aşezării este dată un sanctuar mare, circular, întregul munte fiind considerat loc sacru al dacilor din această parte a Carpaţilor.

În sec. al V-lea î.e.n., în zona Racoşului, dacii au ridicat o puternică cetate. Istoricii Florea Costea spuen că zona era locuită de dacii din neamul cumidavensilor, o ramură a cotensilor. Lucrările arheologice au scos la iveală la Racoşul de Jos construcţii dispuse în trepte, de tip zigurat. La Muzeul Judeţean de Istorie există multe obiecte din ceramică, râşniţe de tuf şi de piatră, unelte de lut şi de metal, podoabe şi accesorii vestimentare, cuie şi balamale, adică acele obiecte întîlnite doar în aşezările importante.

În secolul I î.e.n. cetatea cunoscuse un grad de dezvoltare foarte mare, încât specialiştii psun că era comparabilă cu Sarmizegetusa Regia, chiar dacă numai Cetatea, în sine, nu era mare, a avut rol important de apărare. Aici era un centru de comandă al dacilor, de unde se coordona activitatea cetăţilor învecinate. Doar aici s-au descoperit edificii care erau, fără motive de îndoială, reşedinţe ale unor însemnaţi conducători religioşi, militari şi civili.

adevarul.ro/locale/brasov/orase-disparute-romania-cetat...
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   46°1'5"N   25°28'15"E

Comentarii

  • nu sunt sigur că acesta e locul
  • Am verificat şi acesta este ! Traseul turistic de creastă al munţilor Perşani (cruce albastră) trece chiar pe la sud şi vest de această măgură, înaltă de 754m.
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 9 ani