Apaţa

 sat, loc interesant

www.primaria-apata.ro
Comuna Apata este situata in partea de Nord-Vest a judetului Brasov. Comuna este asezata la granita naturala a judetului Brasov cu judetul Covasna, fiind despartite de raul Olt. Teritoriul comunei Apata se intinde pe suprafete care apartin la doua unitati fizico-geografice ,Muntii Persani Centrali si Depresiunea Brasov. Teritoriul comunei Apata este situat la o altitudine de 654 m si are o suprafata de 53 km.
Apaţa, localitate aflată la 38 kilometri de Braşov, este locul unde, peste an, au loc două evenimente importante pentru viaţa satului: „Împuşcatul cocoşului” şi „Farşangul”.

Atestata inca din 1377, Apata este localitatea unde s-a nascut Apaczai Csere Janos ( d.1659) unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai filosofiei carteziene Transilvania, adept al rationalismului cartezian si al sistemului Nicolaus Copernic. In documentele castelului Bran se arata ca Apata facea parte din domeniile castelului si ca in anul 1543 platea acestuia “decima maior”(dijma in cereale) din grau,orez,secara,ovaz.

Langa Apata, pe drumul spre Ormenis, se afla ruinele unei cetati datand din secolul XIV-lea, de pe vremea regelui Ludovic cel Mare. Cetatea avea un important rol de aparare in timpul navalirilor tatare.

ÎMPUŞCATUL COCOŞULUI
„ Împuşcatul cocoşului” este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei. Ceremonialul se desfăşoară în prima zi de Paşti. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului, care spune că în sec. al XIV – lea, în timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântec de cocoş în cetate, locuitorii refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediata iar supravieţuitorii au hotărât împuşcarea cocoşului care i-a trădat.

Astăzi, participanţii la acest obicei sunt copii, scopul acestei sărbători fiind iniţierea în ochirea şi tragerea la ţintă cu arbaleta (locul cocoşului viu fiind luat de cocoşul desenat). Astfel, în fiecare an, în ziua de Paşti, după ieşirea de la Biserică, copii îmbrăcaţi în costum popular se adună la ,,gazda” locul unde s-au iniţiat mai multe săptămâni. De acolo porneşte un alai alcătuit din grupuri de băieţi, fanfara din comună, fetele şi ceilalţi locuitori. Toată lumea se îndreaptă spre marginea satului, sub un deal, unde se va desfăşura ceremonialul. La locul de desfăşurare al întrecerii se află un panou pe care este desenat un cocoş şi în mijloc ţinta de ochire. Copiii se aliniază în faţa ţintei şi, după ce spun versurile şi cântecele ce constituie ,,judecarea” cocoşului, pregătite anume de băieţi, se trece la tragere. Fiecare băiat trage la ţintă de trei ori. Sărbătoarea se încheie cu o masa si o petrecere.

FĂRŞANGUL
Sărbătoarea datează de peste 200 de ani şi este împrumutată de către maghiari de la saşii din satele învecinate. Fărşangul se ţine la lăsatul postului de paşte, fiind un obicei legat de învierea timpului anual. Organizat de cetele de feciori care se pregătesc să plece în armată, el simbolizează alungarea duhurilor rele.
Feciorii confecţionează măşti: urşi, lupi, ţigani, hornari, mire, mireasă, doctor, ghicitori, personaje fantastice. Apoi, aduc un car alegoric pe care aşează macheta unei case acoperită cu stuf în care e o roata pe care stau două păpuşi – băiat şi fată, în costume populare maghiare. Împodobirea cailor care trag carul alegoric se face cu panglici, beţe, flori de hârtie. Alaiul astfel format se deplasează pe toate străzile comunei, bat la porţi şi intră în curte ca simbol de alungare a duhurilor rele. Gazdele îi cinstesc, dându-le ouă nefierte. Înainte din aceste ouă – care simbolizează viaţa – se făcea o papară din care mâncau toţi tinerii. Spre seară se adună la o gazdă stabilită dinainte, unde mănâncă ouăle adunate, apoi se duc la căminul cultural unde are loc Balul Fărşangului.