Judeţul Sibiu

 judeţ, desenează doar conturul

Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu aceelași nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

Geografie:
Vecini:
Județul Sibiu se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Suprafață:
Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2. ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii.

Relief:
Zona de munte:
Munții Făgărașului se întind pe teritoriul județului Sibiu cu partea lor vestică și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m.
Muntii Lotrului.
Muntii Cindrelului.
Zona depresionară:
Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.
Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt.
Depresiunea Săliștei
Depresiunea Apoldului
Podișuri:
Podișul Târnavelor
Podișul Hârtibaciului
Podișul Secașelor
Hidrografie:
Râul Olt cu afluenții: Arpașu, Porumbacu, Cârțișoara, Cibinul, Pârâul Nou.
Râul Târnava Mare
Râul Cibin cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Rușcior, Strâmba, Râul Vadului.
Râul Sebeș care formează hotarul vestic al județului.
Clima:
Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează întra 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă.
Flora și fauna:
Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).
Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Transporturi:

Aerian:
Curse interne:
Sibiu-București (via Viena)

Curse externe:
Sibiu-Antalya
Sibiu-Bergamo
Sibiu-Dortmund
Sibiu-Stuttgart
Sibiu-Köln
Sibiu-Londra
Sibiu-München
Sibiu-Memmingen
Sibiu-Nurnberg
Sibiu-Viena
Sibiu-Madrid

Rutier:
E81 Satu Mare-Zalău-Cluj-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești
E68 Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov
DN1 București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Oradea
DN7 București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad
DN14 Sibiu-Sighișoara

Feroviar:
Sibiu-Vințu de Jos
Sibiu-Brașov
Sibiu-Râmnicu Vâlcea
Sibiu-Copșa Mică
Sibiu-Agnita (închisă)

Administrație:

Consiliul Județean Sibiu (32 de membri) are în urma alegerilor locale din 2008 următoarea alcătuire:
Partid Consilieri Componența Consiliului
PD-L 10
Forumul German 9
PSD 9
PNL 4

Președintele Consiliului Județean Sibiu este Ioan Cindrea (PSD).

Scurt istoric

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al IX-lea, odată cu pătrunderea ungurilor pe teritoriul Transilvaniei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. Primele fortificații au apărut începând cu secolul al XV-lea ca mod de apărare împotriva atacurilor otomane. În anul 1486 Sibiul împreună cu districtele Brașov și Bistrița formează "Obștea Sașilor" (Universitas Saxonum) , comerțul și activitatea intensă a breslelor sibiene fiind apreciate în întreaga Europă. În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare accentuată a întregului ținut, prin trecerea localităților mari, din târguri meșteșugărești în orșe industrial agrare.

Economia

Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor rutiere, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui și a cărnii), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

Atracții turistice:
Centrele municipiilor Sibiu, Mediaș
Lacul fără fund de la Ocna-Sibiului
Rezervația de la Valea Sârbă
Lacul Bâlea
Iezerele Cindrelului
Depozitele de calcar de la Cisnădioara și Turnu Roșu
Mărginimea Sibiului
Rezervația de la Valea Sârbă
Biserica fortificată de la Biertan
Stațiunea balneoclimaterică Băile Bazna
Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
Stațiunea climaterică Păltiniș

Diviziuni administrative:
Județul Sibiu are în componență 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune.

Municipii:
Sibiu-reședința județului
Mediaș

Orașe:
Avrig
Agnita
Cisnădie
Dumbrăveni
Ocna Sibiului
Miercurea Sibiului
Săliște
Tălmaciu
Copșa Mică