Cimitirul (Drăguş)

 creştinism, cimitir

sursa:
primariadragus.ro

"Inmomantarea.

Moartea, un alt eveniment ce nu poate fi evitat de pe axa temporala. La Dragus s-a conservat foarte bine acest obicei.
Un element important in realizarea ritualului de inmormantare este bocirea sau cantarea dupa mort , ce incepe indata dupa deces, continua la asezarea defunctului in cosciug, la sosirea preotului, la scoaterea sicriului in curte, in drum spre cimitir si la inhumare. Dupa inmormantare, bocetul pastreaza valoarea de manifestare spontana si intima in cadrul actului ritualic. Localnicii cred ca mortii pot fi nemultumiti de ceva si se pot razbuna si de obicei trimit si semne de nemultumire celor ramasi in viata. Unul dintre semne este considerata moartea unui animal din ograda, ceea ce inseamna ca mortul cere pomana.
In credinta localnicilor, mortul se poate transforma in strigoi de foc, de ploaie, de bucate. In cazul strigoiului de foc, dupa ingroparea acestuia au loc incendii, in cazul celui de ploaie, au loc furtuni iar ploile pot dura zile intregi.
Daca dupa moartea unei persoane au loc astfel de fenomene, dragusenii ii banuiesc pe acesta ca s-ar fi transformat in strigoi si se duc noaptea la mormantul acestuia, il dezgroapa si il intorc cu fata in jos. Strigoii insa nu sunt numai suflete ale mortilor ci pot fi si oameni inca in viata Cele mai intalnite sunt strigoaiele de lapte. Se spune ca in luna in care sunt nascute, in ziua cand e luna noua, iar vecina are o drugana care da lapte, femeia strigoi merge si ii strica laptele sau il fura si lasa drugana stearpa. Se crede ca strigoii sunt un soi de oameni care se trag din neam in neam, iar laptele il pot „fura” cu sau fara stiinta lor. Strigoaiele pot fura laptele altor vite pentru ale lor prin descantece, prin nuiele vrajite tot de ele cu care ating animalele cand se intorc de la camp, sau pur si simplu prin intreruperea femeii care mulge drugana cu o rugaminte ca intre vecini sau cu orice intrebare.
Pentru a-si salva druganele dragusenii cheama preotul sa le dezlege, de sarbatori fac tot felul de rituri pentru indepartarea strigoaielor, iar in fiecare grajd din Dragus se poate observa pe peretele dinspre est al grajdului o icoana care protejeaza animalele. De asemenea in grajd se mai pun o legatura de usturoi la grinda ca nevastiuca, sarpele sau dihorul sa nu muste vitele.
Dragusenii au traditii e care le mai respecta inca de Sarbatori, poate in unele nu mai cred, insa le practica pentru a nu le pierde pe drum.
Se boceste opt dimineti la rand, la mersul cu straja, obicei foarte vechi, ca urmare a credintei in strigoi(reintoarcerile fiind in afara firii) si a respectului fata de fiinta disparuta, fata de mormantul ei.
Sporadic, bocetul poate fi auzit in sambata Floriilor, in joia Pastelui sau cand se insoteste la groapa un alt mort din sat."