Movilele de la Brădeni

 parc natural, barrow/tumulus/burial mound (en), loc interesant, tourist attraction (en)

Despre apariţia movilelor, pe care specialiştii le mai mai denumesc şi tumuli, iar sătenii „muşuroaie uriaşe”, se vehiculează multe variante, dar ca şi în cazul altor movile asemănătoare apărut în alte judeţe, nu se cunoşte cu certitudine nici momentul apriţiei, nici dacă oamenii au avut vreo contribuţie la formarea lor.
Una dintre este înaltă de aproximativ zece metri, în timp ce restul au înălţimi de aproximativ şase metri. Unitatea teritorial-administrativă a comunei Brădeni, în care se află movilele de la Brădeni este în aria naturală protejată de interes comunitar, ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, arie preluată în administrare de Societatea Progresul Silvic - Filiala Sibiu, din anul 2010.
Specialişti spun că aceşti tumuli aparţin civilizaţiei megalitice şi aveau un rol funerar, fiind ridicate încă din neolitic, nu doar ca morminte, dar şi ca puncte de pe care se puteau face observaţii astronomice.
Potrivit DEX-ului, tumulul este o movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
„Poziţia ordonată a acestor tumuli te trimite cu gândul la o construcţie creată de mână omenească, la un complex funerar de înhumaţie de tip celtic. Poziţia întregului ansamblu s-ar înscrie în categoria de necropolă tumulară nucleală, în care un tumul principal este înconjurat de alţi tumuli mai mici. Se știe că celţii, făuritori ai civilizaţiei La Tène, au dominat această zonă a Daciei timp de mai bine de două secole (IV-II î.Chr.). Invazia lor a marcat de fapt trecerea spaţiului carpatic la cea de-a doua etapă a fierului. Ritualul de înmormântare a războinicului cu carul său de luptă era un simbol al prestigiului, ritual rezervat doar căpeteniilor celtice. Astfel de morminte de înhumaţie cu car, au fost descoperite în satul Toarcla (judeţul Brasov), câţiva kilometri mai la sud, cât şi în satul Vurpăr (judeţul Sibiu), din aceeaşi zona”, conform unui articol apărut pe site-ul Historia.
turnulsfatului.ro/26784/.html