Cartierul de case "Plopeni" (Municipiul Huşi)

 Încarcă o fotografie

Este limitat la nord de: Strada Capitan Carp, Strada Sfantul Gheorghe, Strada A I Cuza, Calea Basarabiei si paraul Raesti.

Initial Plopeni a fost un sat distinct, avand administratie proprie, cu “uriadnicul” si “vatamanul” sau. Acest lucru este mentionat si intr-un document din 1662.
In 1620 satul Plopeni era unul dintre satele care faceau parte din mosia Episcopiei.
In 1662 domnitorul Moldovei Eustratie Dabija permite Episcopiei Husilor sa aduca colonisti din alte zone (sarbi si bulgari in special) sis a le permita sa se aseze pe “mosia” Episcopiei, deci si in satul Plopeni.
Astfel, in acest sat se constituie cu timpul o colonie importanta de sarbo-bulgari, mare parte din acestia fiind folositi de Episcopie ca si meseriasi.
Dupa tratatele de pace de la Svistov (1792), Bucuresti (1812) si Adrianopol (Edirne)(1829) multi bulgari din sudul Dunarii, pentru a scapa de asuprirea otomana, se refugiaza in Principatele Romane, mai ales dupa 1829. O parte din acestia s-au asezat si in satul Plopeni de langa Husi.
In prima parte a secolului 19 se produce o reducere a spatiului nelocuit dintre satele Brosteni si Plopeni si respectiv centrul orasului.
In 1847 satul Plopeni se uneste cu orasul Husi, devenind un cartier al acestuia.
Dupa 1864, prin “Legea secularizarii averilor manastiresti”, locuitorii din cartierul Plopeni rascumpara terenurile detinute de Episcopie.

In acest cartier se afla: doua biserici ortodoxe ("Sfantul Gheorghe" si "Sfantul Ioan"), un garaj al SC Ecosalubrizarea Prest Srl, SC Petal SA Husi, o cladire veche cu valoare istorica si arhitecturala (unde in 1990 erau birourile cooperatiei de consum, astazi salon "Mira").

Cartierul este strabatut de paraul Draslavat , paraul Sipotel, paraul Zavadi. Tot in cartierul Plopeni se afla doua din cele mai apreciate izvoare din Husi, pentru calitatea apei: Sipotel si Dragoi.

Cartierul este strabatut de Strada Ioan Voda cel Cumplit (parte din DJ 244 C, spre Padureni).