Cimitirul Eroilor, Tabla Butii
Romania /
Brasov /
Vama Buzaului /
World
/ Romania
/ Brasov
/ Vama Buzaului
Maailm / România
loc istoric, Primul Război Mondial 1914-1918, cimitir militar
Cimitirul Eroilor, Tabla Butii Cerasu Prahova
Cimitirul eroilor români căzuţi în primul război mondial.
www.youtube.com/watch?v=fPBa2gcJQ_c
În urma ostilităţiilor românii adună morţii din ambele tabere şi îi îngroapă pe locul bătăliei, pe fosta graniţă, acolo unde s-au jertfit. Se va face un cimitir al ostaşilor căzuţi eroic în Tabla Buţii, aproape de ruinele cetăţii.
În acest cimitir sunt aşezaţi la odihnă veşnică în pace atât ostaşii români cât şi duşmanii lor. După ce s-au omorât din ordinele păgâne ale potentaţiilor vremii, dorm alături ca nişte creştini adevăraţi, eliberaţi de patimi şi uri. Cei 166 de eroi români, morţi de gloanţele duşmanilor, ca şi duşmanii morţi au devenit doar morţi fără cetăţenie, naţionalitate, mânaţi de scopuri meschine, sunt cu toţii eroii, de aceea au meritat acelaşi cimitir, unicat, în istorie.
Un merit deosebit în această acţiune l-a avut un mare român, un adevărat slujitor al credinţei creştine preotul Vasilescu din Slon, care umbla cu căruţa pe munte aduna morţii şi-i îngropa creştineşte cu slujbă religioasă, indiferent din ce tabără erau. Preotul Vasilescu a dovedit bunul simţ şi respectul faţă de creaţia divină fără discriminare, fără religie şi naţie.
După terminarea războiului la Tabla Buţii , eroii au parte de preţuirea meritată a supravieţuitorilor şi se amenajează cimitirul îngrădit şi îngrijit de satele vecine. De comun acord organele civile şi militarea au stabilit ca zi de comemorare a jertfei acestor eroi ziua de 6 aug.- Schimbarea la faţă, când localnicii ţin sărbătoare şi se pot urca la Tabla Buţii pe munte pentru pomenirea morţilor, căci la 15/16 august când aceştia au căzut la datorie, ei sunt comemoraţi în localităţile lor, căci în toate comunele submontane sunt monumente ale eroilor locali, căzuţi la datorie în marele război al întregirii.
S-a statornicit o tradiţie de mare trăire patriotică de evocare a faptelor eroice cu ceremonial religios şi militar, la care participă mulţimea de pe ambele laturi ale fostei graniţe.
Această tradiţie lăudabilă s-a ţinut până când a fost interzisă de comunism după 1948. Cimitirul nu a mai fost îngrijit decât sporadic şi în ascuns, căpătând aspectul de uitat şi părăsit pentru o vreme.
Pentru sacrificiul celor de sub glie, localnicii au întreţinut viu focul recunoştinţei şi Cultul Eroilor neamului, încât începând din anul 1985, Primăria comunei CERAŞU ( pe al cărei teritoriu se află cimitirul ), până prin anul 1988 a iniţiat acţiuni pentru refacerea şi îngrijirea cimitirului. S-au rescris crucile şi firidele de marmură de la intrare cu numele celor 166 de eroi, s-a refăcut gardul împrejmuitor şi s-a ridicat la intrare o troiţă. Acestea s-au făcut sub oblăduirea unui om minunat primarul de atunci al Comunei – OGREZEANU ION.
După anul 1990 s-au reluat şi festivităţile de la 6 august cu ceremonial militar, religios şi civil. Acţiunea este continuată până în prezent. În anul 2000, s-a ridicat şi un monument – OBELISC în cimitir, cu numele eroilor căzuţi la datorie.
Festivităţile de la 6 august organizate de Comuna Ceraşu, sunt deosebit de apreciate în zonă, prin amploarea lor şi preţuirea pe care o arată organele civile, militare şi religioase. Pe plaiurile de la Tabla Buţii, se adună mulţime de norod chiar cu o zi înainte stau în corturi şi sub cerul liber, însufleţiţi de o puternică trăire de recunoşţinţă şi mândrie pentru a participa la festivităţi. Un merit deosebit în aceste acţiuni comemorative ca şi îngrijirea cimitirului, ridicarea monumentului în ultimii ani îl are actualul Primar al Comunei Ceraşu – D-nul Duca Dumitru, un mare român..
Vecinătatea ruinelor cetăţii medievale cu cimitirul eroilor pe aceste plaiuri mioritice nu poate decât să creeze emoţii şi sentimente patriotice trainice, încrezătoare în pacea şi armonia dintre om şi natură şi dintre om şi om, fără graniţe şi îngrădiri naţionale.
Faptele fără pereche în Europa ale românilor ce fără discriminare respectă şi cinstesc morţii în acelaşi cimitir, vorbesc despre istoria lor, trecută de secole când au convieţuit fără conflicte naţionale cu vecinii lor neromânii.
Răsplata istoriei nu a întârziat să apară, deoarece în anul 1918 când autorităţile statului maghiar s-au prăbuşit în toate localităţile din Ţara Bârsei s-au constituit Gărzi Naţionale româneşti pentru a asigura paza şi ordinea. În localitatea vecină cu Buzău Ardelean – Teliu, ungurii au intrat alături de români în Garda Naţională, deci sprijină organele româneşti în realizarea unirii cu România şi nu se tem de venirea unui stat românesc în locul celui austro-ungar.
Convieţuirea de secole între românii şi ungurii din Teliu, este paşnică şi le-a dat ungurilor garanţia şi curajul ca să sprijine acţiunile românilor de constituire a organelor de stat româneşti.
Românii din această zonă de-a lungul veacurilor s-au jertfit ca vrednici păzitori ai trecerii spre Apusul Europei a multor seminţii de agresori ce ţinteau să ajungă în apusul continentului. Aceşti păstori carpatini au fost paznicii sacrificaţi de istorie la porţile Europei oprind pe toţi nepoftiţii îndestulându-i cu munca lor şi oprindu-i aici cu jertfa lor.
Am prezentat o pagină de istorie cu note specifice istoriei poporului român, care se dovedeşte a fi european prin acţiunile lui încă din mileniul trecut. Sub „raza soarelui” a stat alături cu foştii duşmani vi sau morţi/Au convieţuit alături ca „ popor lângă popor” cu toate neamurile paşnic, împlinind destinul lor comun european.
Pentru cei dornici să ajungă cu autoturismele în acest loc, o descriere amănunțită a traseului poate fi citită aici: carpathiandream.ro/roblog/2015/06/07/traseu-auto-slon-p...
Însă pentru a evita eventualele neplăceri, în special dacă apar averse de ploaie, este recomandabil ca accesul să se facă numai cu autoturisme de teren, având garda la sol înaltă.
Cimitirul eroilor români căzuţi în primul război mondial.
www.youtube.com/watch?v=fPBa2gcJQ_c
În urma ostilităţiilor românii adună morţii din ambele tabere şi îi îngroapă pe locul bătăliei, pe fosta graniţă, acolo unde s-au jertfit. Se va face un cimitir al ostaşilor căzuţi eroic în Tabla Buţii, aproape de ruinele cetăţii.
În acest cimitir sunt aşezaţi la odihnă veşnică în pace atât ostaşii români cât şi duşmanii lor. După ce s-au omorât din ordinele păgâne ale potentaţiilor vremii, dorm alături ca nişte creştini adevăraţi, eliberaţi de patimi şi uri. Cei 166 de eroi români, morţi de gloanţele duşmanilor, ca şi duşmanii morţi au devenit doar morţi fără cetăţenie, naţionalitate, mânaţi de scopuri meschine, sunt cu toţii eroii, de aceea au meritat acelaşi cimitir, unicat, în istorie.
Un merit deosebit în această acţiune l-a avut un mare român, un adevărat slujitor al credinţei creştine preotul Vasilescu din Slon, care umbla cu căruţa pe munte aduna morţii şi-i îngropa creştineşte cu slujbă religioasă, indiferent din ce tabără erau. Preotul Vasilescu a dovedit bunul simţ şi respectul faţă de creaţia divină fără discriminare, fără religie şi naţie.
După terminarea războiului la Tabla Buţii , eroii au parte de preţuirea meritată a supravieţuitorilor şi se amenajează cimitirul îngrădit şi îngrijit de satele vecine. De comun acord organele civile şi militarea au stabilit ca zi de comemorare a jertfei acestor eroi ziua de 6 aug.- Schimbarea la faţă, când localnicii ţin sărbătoare şi se pot urca la Tabla Buţii pe munte pentru pomenirea morţilor, căci la 15/16 august când aceştia au căzut la datorie, ei sunt comemoraţi în localităţile lor, căci în toate comunele submontane sunt monumente ale eroilor locali, căzuţi la datorie în marele război al întregirii.
S-a statornicit o tradiţie de mare trăire patriotică de evocare a faptelor eroice cu ceremonial religios şi militar, la care participă mulţimea de pe ambele laturi ale fostei graniţe.
Această tradiţie lăudabilă s-a ţinut până când a fost interzisă de comunism după 1948. Cimitirul nu a mai fost îngrijit decât sporadic şi în ascuns, căpătând aspectul de uitat şi părăsit pentru o vreme.
Pentru sacrificiul celor de sub glie, localnicii au întreţinut viu focul recunoştinţei şi Cultul Eroilor neamului, încât începând din anul 1985, Primăria comunei CERAŞU ( pe al cărei teritoriu se află cimitirul ), până prin anul 1988 a iniţiat acţiuni pentru refacerea şi îngrijirea cimitirului. S-au rescris crucile şi firidele de marmură de la intrare cu numele celor 166 de eroi, s-a refăcut gardul împrejmuitor şi s-a ridicat la intrare o troiţă. Acestea s-au făcut sub oblăduirea unui om minunat primarul de atunci al Comunei – OGREZEANU ION.
După anul 1990 s-au reluat şi festivităţile de la 6 august cu ceremonial militar, religios şi civil. Acţiunea este continuată până în prezent. În anul 2000, s-a ridicat şi un monument – OBELISC în cimitir, cu numele eroilor căzuţi la datorie.
Festivităţile de la 6 august organizate de Comuna Ceraşu, sunt deosebit de apreciate în zonă, prin amploarea lor şi preţuirea pe care o arată organele civile, militare şi religioase. Pe plaiurile de la Tabla Buţii, se adună mulţime de norod chiar cu o zi înainte stau în corturi şi sub cerul liber, însufleţiţi de o puternică trăire de recunoşţinţă şi mândrie pentru a participa la festivităţi. Un merit deosebit în aceste acţiuni comemorative ca şi îngrijirea cimitirului, ridicarea monumentului în ultimii ani îl are actualul Primar al Comunei Ceraşu – D-nul Duca Dumitru, un mare român..
Vecinătatea ruinelor cetăţii medievale cu cimitirul eroilor pe aceste plaiuri mioritice nu poate decât să creeze emoţii şi sentimente patriotice trainice, încrezătoare în pacea şi armonia dintre om şi natură şi dintre om şi om, fără graniţe şi îngrădiri naţionale.
Faptele fără pereche în Europa ale românilor ce fără discriminare respectă şi cinstesc morţii în acelaşi cimitir, vorbesc despre istoria lor, trecută de secole când au convieţuit fără conflicte naţionale cu vecinii lor neromânii.
Răsplata istoriei nu a întârziat să apară, deoarece în anul 1918 când autorităţile statului maghiar s-au prăbuşit în toate localităţile din Ţara Bârsei s-au constituit Gărzi Naţionale româneşti pentru a asigura paza şi ordinea. În localitatea vecină cu Buzău Ardelean – Teliu, ungurii au intrat alături de români în Garda Naţională, deci sprijină organele româneşti în realizarea unirii cu România şi nu se tem de venirea unui stat românesc în locul celui austro-ungar.
Convieţuirea de secole între românii şi ungurii din Teliu, este paşnică şi le-a dat ungurilor garanţia şi curajul ca să sprijine acţiunile românilor de constituire a organelor de stat româneşti.
Românii din această zonă de-a lungul veacurilor s-au jertfit ca vrednici păzitori ai trecerii spre Apusul Europei a multor seminţii de agresori ce ţinteau să ajungă în apusul continentului. Aceşti păstori carpatini au fost paznicii sacrificaţi de istorie la porţile Europei oprind pe toţi nepoftiţii îndestulându-i cu munca lor şi oprindu-i aici cu jertfa lor.
Am prezentat o pagină de istorie cu note specifice istoriei poporului român, care se dovedeşte a fi european prin acţiunile lui încă din mileniul trecut. Sub „raza soarelui” a stat alături cu foştii duşmani vi sau morţi/Au convieţuit alături ca „ popor lângă popor” cu toate neamurile paşnic, împlinind destinul lor comun european.
Pentru cei dornici să ajungă cu autoturismele în acest loc, o descriere amănunțită a traseului poate fi citită aici: carpathiandream.ro/roblog/2015/06/07/traseu-auto-slon-p...
Însă pentru a evita eventualele neplăceri, în special dacă apar averse de ploaie, este recomandabil ca accesul să se facă numai cu autoturisme de teren, având garda la sol înaltă.
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tabla_Buţii
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 45°28'15"N 26°3'4"E
- Cimitirul Eroilor Români şi Germani din Marele Război 77 km
- Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului 98 km
- Cimitir 112 km
- Cimitir Militar 138 km
- Cimitirul Eroilor 'Lazaret' 141 km
- Cimitirul ostaşilor sovietici 153 km
- Cimitirul Eroilor și Veteranilor de Război din Sibiu 153 km
- Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial Căzuți în Luptele de la Poplaca 157 km
- Cimitirul Eroilor 215 km
- Cimitirul Militar 236 km
- Masivul Ciucaş 8 km
- Nehoiu 16 km
- Comuna Siriu (BZ) 17 km
- Comuna Chiojdu 17 km
- Orasul Patarlagele 27 km
- Comuna Colti 28 km
- Comuna Panatau 34 km
- Comuna Gura Teghii 37 km
- Judeţul Covasna 48 km
- Judeţul Brașov 63 km
Comentarii