Rezervaţia peisagistică Ţipova-Horodişte

 parc natural  Adaugă categorii

Rezervaţia peisagistică Ţipova este situată pe malul drept foarte intersectat al fluviului Nistru, între satele Horodişte şi Ţipova pe o suprafaţă de 306 ha. În componenţa sa intră împrejurimele satului Ţîpova; ocolul silvic Pohrebeni; stînca Horodişte, Horodişte-Funduc, Scala-Stîncă. Cea mai mare parte a landşaftului o constituie vechile terase ale Nistrului şi valea rîuleţului Ţîpova care formează un canion adînc (200 - 250 m) pe cursul inferior al său. Luîndu-şi începutul între satele Cinişeuţi şi Trifeşti, rîuleţul Ţîpova îşi duce apele prin depunerile lutoaso-nisipoase ale sarmaticului mediu, după ce îşi ascunde apele în recifele calcaroase, ca mai apoi în apropierea satului Horodişte printr-un număr mare de izvoare să formeze din nou rîuleţul Ţipova. În calea sa formează numeroase cascade, care bucură ochiul vizitatorului. Din partea dreaptă în rîuleţ se revarsă alte două mici rîuleţe (Valea Satului şi Blănăriţa), ce se caracterizează prin numeroase pîlnii carstice, izvoare şi cascade originale. Văile lor abrupte şi adînci ne amintesc de splendidele canioane muntoase. Cea mai mare parte a landşaftului o reprezintă coastele pietrose şi abrupte lipsite de vegetaţie.

Pe solul scund se dezvoltă o vegetaţie petrofită caracteristică pentru pantele calcaroase. În partea superioară a văii rîuleţului Ţipova se întinde pădurea „Stînca Horodişte-Funduc” cu o suprafaţă de 102 ha. Aici prevalează stejarii seculari petrofiţi cu vîrsta de peste 150-200 ani. Pe solurile sărăcăcioase cresc mai multe specii de muşchi şi licheni.

Pădurea care se întinde în partea de sus a văii Ţipova cu o suprafaţă de 102 ha. Aici se întîlnesc stejarul, arţarul cu frunze ascuţite, arţarul tătăresc, arţarul de cîmp şi numeroşi arbuşti printre care păducelul, măceşul, cornul ş.a. Deasupra coastei pe malul drept al Nistrului între valea Ţipova şi a Blănăriţei se întinde o pădure numită „Stînca Horodişte-Cot”, în care putem întîlni stejarul, vişinul, arţarul şi alte specii. Marginile pădurii sunt populate de diferiţi arbuşti: scumpie, măceş, păducel. În partea de Sud a pădurii creşte o plantaţie de salcîm alb. Pe malul drept, abrupt al rîului Ţipova se întinde un huceag alcătuit preponderent din arbuşti numit „Scala-Stînca”.

Dintre animalele sălbatice aici se întîlnesc: căprioare, dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veveriţa, şoarecele gulerat, şoarecele de cîmp şi şoarecele de pădure, ariciul cu abdomen galben.

Din păsări întîlnim lăcarul mare, lăcarul de mlaştină, lăcarul de rogoz, piţigoiul codat, ciuful de pădure, cucuveaua comună, uluil porumbar, uluiul păsărar, şorecarul comun şi şorecarul încălţat. Un simbol al rezervaţiei este corbul, avînd cuiburi în stîncile unde se află mănăstirea rupestră.

Din reptile putem întîlni: năpîrca, şarpele de casă, şarpele de apă, şarpele cu abdomen galben, şopîrla verde şi şopîrla sură [referință: www.moldovenii.md/md/city/details/id/1090].


www.youtube.com/watch?v=MbIbxFUnibU#t=17