Lacul de Acumulare Balindru | lac de acumulare

 lac de acumulare  Adaugă categorii

La 10 kilometri în aval de Barajul Vidra, la vărsarea pârâului Balindru în Lotru, apele au fost barate de un mic stăvilar. Cu o înălţime de 42 de metri, barajul în arc Balindru, cu o lungime la coronament de 102 metri, a fost construit între anii 1977-1978 şi a înglobat 13.000 de metri cubi de beton.
În spatele barajului s-a format un lac de acumulare cu o suprafaţă de aproximativ şase hectare şi care adună un volum de apă de 840.000 de metri cubi. Adâncimea maximă a apei este de 27 de metri. Apele sunt adunate în lacul Balindru de pe un bazin hidrografic de aproximativ 241 de kilometri pătraţi.

Barajul Balindru are un triplu rol: captarea undelor de viitură, bararea aluviunilor din suspensie şi în principal cel energetic. Pompele de mare putere, nouă MW, instalate la Balindru, au capacitatea să alimenteze pe retur, antigravitaţional, acumularea de mari dimensiuni din amonte Vidra şi lacul Malaia, de unde ajunge să fie uzinată în hidrocentrala subterană Ciunget, cea mai mare uzină hidroelectrică de pe râurile interioare din ţară. Aceasta este de o importanţă strategică pentru sistemul energetic naţional. Ea poate suplini orice colaps energetic, producând 510 MW la costuri minime. Ca element de comparaţie, Hidrocentrala de la Porţile de Fier are o putere instalată de aproximativ 1.167 MW, iar un reactor nuclear de la Cernavodă de 600 de MW.



Bararea aluviunilor



Un alt rol important al stăvilarului de la Balindru este cel de barare a aluviunilor în suspensie, deoarece doar în cazuri excepţionale apa din acumulare este deversată. Practic, începând din aval de Balindru reţeaua hidrografică a Lotrului se reface aproape de la zero, apa fiind foarte curată. Astfel, în Lotru se găsesc specii importante de peşte, care preferă apele reci, repezi şi curate. Este vorba de păstrăvi, clean, biban, mreană, obleţi şi chiar lostriţe. De altfel, la câţiva kilometri în aval, în acumularea de la Brădişor, s-a construit un complex piscicol, singurul loc din ţară unde se mai cresc lostriţe, specie declarată monument al naturii. Deoarece lostriţa este pe cale de dispariţie, acum se încearcă repopularea apelor de munte cu puietul de la Brădişor.

Obiectiv turistic important
Deşi este de dimensiuni mici, lacul Balindru prezintă reale valenţe turistice, fiind situat într-o pitorească zonă montană, la înălţimea pădurilor de brad. La acumularea Balindru se poate ajunge pe DN 7A (din Staţiunea Vidra, pe lângă barajul omonim se urcă spre Balindru) sau din Voineasa pe drumul care şerpuieşte pe lângă râul Lotru. Turiştii care aleg această ultimă variantă au posibilitatea de a vedea o zonă sălbatică, de o frumuseţe rară, Lotru săpând cataracte spectaculoase.

Lacul Balindru este traversat de un pod de beton care uneşte staţiunile Vidra şi Voineasa.

Zona este una propice turismului pentru pescuit. Cei care îndrăgesc pescuitul sportiv, pot petrece pe malul Lotrului câteva ore în căutarea păstrăvului, scobarului, boişteanului şi lipanului. În apele lacului Balindru se pescuieşte mai greu, deoarece sunt tulbure, barajul oprind sedimentele. Se creează impresia că lacul este fără viaţă, contrastând puternic cu zona Lotrului. Altfel, pescarii sportivi susţin că la Balindru peştele este puţin din cauza braconajului scăpat de sub control.

Barajul Balindru - date sintetice

- a fost dat în folosinţă în 1978 prin construcţia barajului, pe râul Lotru;
- la construcţia lui au fost utilizaţi 13.000 de metri cubi de beton;
- înălţimea barajului este de 42 de metri;
- deschiderea la coronament este de 102 metri;
- lacul de acumulare are un volum de 840.000 de metri cubi de apă;
- suprafaţa totală a lacului este de şase hectare;
- adâncimea maximă a apei este de 27 de metri;
- lacul Balindru colectează apele de pe 241 kilometri pătraţi;

- staţia de pompare are o putere de nouă MW şi un debit instalat de doi metri cubi pe secundă pe care îi pompează la 324 de metri înălţime în galeria dintre lacurile Jidoaia şi Vidra;

- are ca principal rol producţia de electricitate, alimentând cu apă lacul Vidra, de unde prin tunele aceasta ajunge la hidrocentrala subterană de la Ciunget, care are o putere instalată de 510 MW.