Fosta statie CFR Bucuresti-Cotroceni-Militari (realizata in anii 50) (Bucureşti)

Romania / Bukarest / Bucharest / Bucureşti
Gara la care faceti referinta se afla chiar la intrarea de pe Bulevardul Geniului iar linia ferata venea din zona de marfa a liniilor ce duceau la Gara de Nord si Basarab , trecea prin actuala intersectie a Caii Plevnei cu Calea Giulesti si Orhideelor , traversa Dambovita pe la Gozavesti , urca pe Grozavesti pana la Palat iar spre sud o lua pe Actualul Bulevard Geniului , trecea prin intersectia de la Razoare si mai departe , spre sud , pe (langa) actuala Sosea Trafic Greu trecand pa langa zonele industriale si de marfa , pana la Progresu' facand legatura ferata Nord-Sud .
Calea ferata din Vest , cea care trece pa langa APACA si pe linga tot Cartierul Militari ( cu acces catre magistrala spre Craiova-Timisoara ) se unea cu linia ferata descrisa mai sus in zona cuprinsa intre Bulevardul Geniului si intersectia Razoare . La Razoare ,la traversarea Drumului Sarii , pana prin anii '60 , era chiar bariera , evident cu actionare manuala.

Statia a fost infiintata in anii 50, cu ocazia constructiei liniei Bucuresti Vest (Ciorogarla)- Ram. Panduri.
A avut instalatie tip SBW si a deservit (prin linii industriale): Faberom, Apaca, Fabrica de paine Lujerul, o betoniera, unele unitati militare.
In anul 1987 este inaugurat pasajul subteran feroviar "Lujerul", iar linia care trecea prin el deservea: depoul Metrorex Ciurel, fabrica "Semanatoarea", fabrica "Pumac".

Dupa 1990 fosta statie CFR Bucuresti-Cotroceni-Militari este transformata in "antestatia industriala", iar liniile racordate aici mai deservesc doar depozitul de pacura al CET Grozavesti si o rampa de descarcare .
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   44°25'54"N   26°2'32"E

Comentarii

  • Palatul Cotroceni nu a fost resedinta prezidentiala decat dupa 1989.Aceasta cale ferata este una strict industriala si duce la gara de marfuri Cotroceni (undeva in spate la Cora Militari), deservind si zona industriala de acolo. Calea ferata REGALA (nu prezidentiala)care ducea la Palatul Cotroceni venea din zona Garii Basarab paralel cu sos Grozavesti si ajungea la una din intrarile Palatului Cotroceni din Pta Leul, intrare care pe vremuri era gara regala.
  • Inexact. Linia actualmente dezafectata intra prin Bucuresti pe la Vest, se unea in spatele liceului TV cu o linie ce mergea la Semanatoarea (pe care cand eram mic se transportau... semanatori), se continua pe langa regimente, Progresu (se vad si acum sinele in intersectia Razoare), Gara Dealu Spirii, uzinele Vulcan, apoi continua la Sud pana la Gara Progresu, gara inca functionala si azi. Dar legatura feroviara Vest-Sud s-a pierdut. Nu stiu daca gara regala a avut vreodata o legatura cu aceasta linie, dar era pacat sa nu aibe, trece pe la 200 de metri de poarta din bulevardul Geniului, fosta gara regala.
  • Gara Regala (actuala intrare in curtea Palatului Cotroceni) se lega cu tronsonul Spirii-Progresu printr-o linie care se desprindea la Razoare si trecea pe spatiul actualului domeniu Cotroceni, linie care se racorda la Gara Basarab cu magistrala principala (Gara de Nord - etc), care fusese facuta mai tarziu. Aceasta poate fi "linie regala". Tronsonul este impropriu marcat, iar titulatura cat se poate de nepotrivita, deoarece a fost o linie industriala inca de la inceput.
  • Linia ferata Bucuresti Vest- Cotroceni- intrare in linia ce venea dinspre termo Grozavesti (la halta Panduri h.) a fost construita in anii 50'. Pana in 1988 din gara Cotroceni ar fi plecat si trenuri de calatori. Pana in 1995 au trecut constant trenuri de marfa, intre Bucuresti Vest- Cotroceni- Bucuresti Progresu, ulterior limitate (si acelea foarte rar) la Cotroceni. Gara Cotroceni (astazi aproape in ruine) deservea puternice unitati industriale: Comet, Comtexim, Radox, Decomar (langa Bdul. Valea Cascadelor), Frigocom, Bucur, Electrotehnica, respectiv Rombeton, international Conf, Faberom, UMEB, si, prin pasajul feroviar subteran Lujerului: Depoul Ciurel, Semanatoarea, Pumac.
  • Gara Cotroceni se prezinta astazi intr-o stare jalnica: semnalizarea mecanica dezafectata, multe linii scoase. Chiar daca functia industriala a ei a disparut in mare parte, ca urmare a desfiintarii fabricilor din zona (totusi, in mod normal, Consiliul General a Bucurestiului, pe vechile amplasamente industriale, existente in 1990, nu trebuia sa dea aprobare de constructie decat pentru cei care vreau sa infiinteze unitati industriale), intreaga linie ferata Bucuresti Vest- Cotroceni- Bucuresti Progresu, trebuia pastrata si bine intretinuta, si eventual pe locul vechilor fabrici, construite depozite de marfuri, la care marfa sa fie adusa cu trenul (inclusiv pentru marile supermarketuri), eliminandu-se in acest fel, poluarea si aglomeratia generata de autocamioane in Bucuresti. In plus, tot terenul cuprins intre: Bdul. Timisoara, Bdul. Vasile Milea, Bdul. Iuliu Maniu si strada Lujerului, ar fi trebuit cedat catre CFR-Infrastructura, cu conditia ca aceasta sa mute aici Muzeul CFR (aici fiind spatiul suficient pentru gararea trenurilor istorice).
  • O sa imbatranim cu totii pana se va face ceva util pe acest spatiu irosit.
  • In 1990 statia avea cca 7 linii si instalatie de semnalizare, comanda si blocare tip SBW. Deservea: Fabrica de paine "Lujerului"", o rampa de incarcare, statie transbordare produse petroliere, betoniera ""Lujerului"", Fabrica de diamante, UMEB , Faberom, Apaca, o unitate militara, o alta intreprindere. Prin linia ce trecea prin pasajul Lujerului (inaugurat in 1987) deservea si: Pumac, Semanatoarea si Depoul Metrorex Ciurel.
  • Arata toate comentariile
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 3 ani