Fosta "Semanatoarea" (Bucureşti)
Romania /
Bukarest /
Bucharest /
Bucureşti
World
/ Romania
/ Bukarest
/ Bucharest
Maailm / România
fabrică / uzină, zonă industrială, producţie
![](https://wikimapia.org/img/wm-team-userpic.png)
S.C. Semanatoarea S.A. a luat fiinta in anul 1949 din fosta intreprindere FICHET. In perioada ulterioara a intreprinderii SEMANATOAREA se disting 5 perioade importante:
- 1949 – 1955 - Perioada semanatorilor si seceratorilor tractate: semanatori pentru paioase pe 24 randuri, semanatori pentru porumb pe 2 randuri, seceratori-legatori pentru paioase.
- 1956 – 1968 - Perioada combinelor tractate si a semanatorilor de precizie: combine tractate pentru cereale paioase si stiuleti nedepanusati CT2; CT2RP, semanatori de precizie pentru plante prasitoare, alte masini agricole.
- 1969 – 1980 - Perioada combinelor autopropulsate pentru recoltat cereale: combina autopropulsata C12 (licenta LAVERDA), variante derivate din C12, combina autopropulsata pentru pante CP12, combina autopropulsata pentru recoltat stiuleti depanusati CARP 4.
- 1981 – 1988 - Perioada combinelor autopropulsate modernizate in gama extinsa: combine autopropulsate de recoltat cereale paioase, combina autopropulsata pentru recoltarea integrala a porumbului, instalatie de irigare prin aspersiune IATF – 300, batoza de cereale paioase B90, masina de treierat fasole MTF14.
- Dupa 1989 - Perioada gamei extinse de masini agricole: gama de combine autopropulsate de recoltat cereale derivate din C12M (licenta LAVERDA): SEMA 140M, SEMA 12M, SEMA 80, gama de combine autopropulsate de recoltat cereale, echipamente specializate pentru recoltat floarea soarelui si porumb, semanatori modernizate, cositori pentru furaje, utilaje agricole pentru uz gospodaresc si noua gama de combine autopropulsate de recoltat cereale Dropia si Gloria. Gloria C12 este o combina autopropulsata ce a intrat in productie din anul 1969. Modelul Gloria CP12 este varianta de combina autopropulsata pentru pante derivat din C12.
Statul român a ratat, ca de multe ori, şansa de a obţine bani mulţi. A dat cu piciorul la cel mai mare producător de utilaje agricole, iar profiturile le-a luat un ȘMECHER afacerist român. Cu preţul distrugerii unei fabrici esenţiale pentru economia românească, Semănătoarea.
Splaiul Independenţei, în inima Bucureştiului. Puţini mai ştiu că pe locul unde s-a ridicat în ultimii ani un complex de birouri a fost uzina Semănătoarea. Una dintre cele mai mari fabrici din Europa a dispărut pe tăcute.
Statul a ratat la mijlocul anilor '90 singura şansă de a salva compania: asocierea cu italienii de la New Holland, unul din liderii mondiali în domeniu.
Asocierea era parafată şi extrem de avantajoasă pentru Semănătoarea. Italienii aduceau bani, tehnologii moderne şi piaţă de desfacere. Ar fi fabricat combine moderne, dar şi piese pentru uzinele italienilor din întreaga lume. La acel moment, director era Gheorghe Ciontu.
"Ei dezvoltau o industrie pe orizontală deosebit de favorabilă pentru ţară. Trebuia să facem o serie de componente pentru grupul New Holland, pentru fabricile din Europa şi Brazilia, deci era un miraj industrial" povesteşte Gheorghe Ciontu.
Înţelegerea nu a rezistat prea mult. Pe principiul "Nu ne vindem ţara", sindicatele s-au opus, aşa că partenerii italieni au fost fugăriţi, la propriu, şi nu foarte elegant.
Iar dupã vânzarea din 1999, statul i-a pus cruce. Pachetul majoritar de acţiuni a fost cumpãrat de patronul firmei obscure MYO-O, Ion Rãdulea, cu mai puþin de 2 milioane de lei. Zestrea fabricii? 43 de hectare, utilaje şi numeroase hale.
Banii i-a scos imediat, pentru cã în mai puţin de un an, Ion Rãdulea a vândut doar un hectar din Semãnãtoarea cu aproape un milion de dolari. Dublu faţã de banii daţi pe toatã fabrica.
Asta nu a fost singura problemã. Rãdulea s-a folosit de o inginerie financiarã. În contractul de privatizare se obliga sã investeascã mai multe milioane de dolari. Zis şi fãcut. Însã nu a venit cu bani, ci cu...propriul brand, anonimul MYO-O, evaluat la aproape 3 milioane de dolari.
Rãdulea a creat o altã companie, Sema Parc, deţinutã în totalitate de el şi familia lui. Apoi a urmat adevãratul tun imobiliar şi financiar. Semãnãtoarea a închiriat 27 de hectare din terenul fabricii companiei Sema Parc. În ce condiţii? O chirie de 65.000 de euro pe an, timp de 30 de ani, pentru un teren situat în centru, pe malul Dâmboviţei.
Dana Bãnişor este expert imobiliar şi, in calitate de expert, spune că afacerea a fost excelentă. Însã pentru cel care a închiriat.
Prin această şmecherie, Rădulea a căpuşat Semănătoarea, iar micii acţionari au rămas cu buza umflată şi buzunarele goale. Gheorghe Ciontu are şi acum acţiuni, însă fluieră a pagubă. Spuma o ia Ion Rădulea, prin firma sa.
Acum nu a mai rãmas mare lucru din Semãnãtoarea. Un nume pe un panou, vreo 13 angajaţi şi datoriile companiei. Cât priveşte producţia...
Acum importãm combine. De unde? De la fabrica New Holland din Polonia, locul unde italienii s-au refugiat dupã ce au fost alungaţi de la Semãnãtoarea.
ACEASTA A FOST POVESTEA ...
In anul 2002 a incetat utilizarea caii ferate industriale ce deservea fosta uzina "Semanatoarea".
- 1949 – 1955 - Perioada semanatorilor si seceratorilor tractate: semanatori pentru paioase pe 24 randuri, semanatori pentru porumb pe 2 randuri, seceratori-legatori pentru paioase.
- 1956 – 1968 - Perioada combinelor tractate si a semanatorilor de precizie: combine tractate pentru cereale paioase si stiuleti nedepanusati CT2; CT2RP, semanatori de precizie pentru plante prasitoare, alte masini agricole.
- 1969 – 1980 - Perioada combinelor autopropulsate pentru recoltat cereale: combina autopropulsata C12 (licenta LAVERDA), variante derivate din C12, combina autopropulsata pentru pante CP12, combina autopropulsata pentru recoltat stiuleti depanusati CARP 4.
- 1981 – 1988 - Perioada combinelor autopropulsate modernizate in gama extinsa: combine autopropulsate de recoltat cereale paioase, combina autopropulsata pentru recoltarea integrala a porumbului, instalatie de irigare prin aspersiune IATF – 300, batoza de cereale paioase B90, masina de treierat fasole MTF14.
- Dupa 1989 - Perioada gamei extinse de masini agricole: gama de combine autopropulsate de recoltat cereale derivate din C12M (licenta LAVERDA): SEMA 140M, SEMA 12M, SEMA 80, gama de combine autopropulsate de recoltat cereale, echipamente specializate pentru recoltat floarea soarelui si porumb, semanatori modernizate, cositori pentru furaje, utilaje agricole pentru uz gospodaresc si noua gama de combine autopropulsate de recoltat cereale Dropia si Gloria. Gloria C12 este o combina autopropulsata ce a intrat in productie din anul 1969. Modelul Gloria CP12 este varianta de combina autopropulsata pentru pante derivat din C12.
Statul român a ratat, ca de multe ori, şansa de a obţine bani mulţi. A dat cu piciorul la cel mai mare producător de utilaje agricole, iar profiturile le-a luat un ȘMECHER afacerist român. Cu preţul distrugerii unei fabrici esenţiale pentru economia românească, Semănătoarea.
Splaiul Independenţei, în inima Bucureştiului. Puţini mai ştiu că pe locul unde s-a ridicat în ultimii ani un complex de birouri a fost uzina Semănătoarea. Una dintre cele mai mari fabrici din Europa a dispărut pe tăcute.
Statul a ratat la mijlocul anilor '90 singura şansă de a salva compania: asocierea cu italienii de la New Holland, unul din liderii mondiali în domeniu.
Asocierea era parafată şi extrem de avantajoasă pentru Semănătoarea. Italienii aduceau bani, tehnologii moderne şi piaţă de desfacere. Ar fi fabricat combine moderne, dar şi piese pentru uzinele italienilor din întreaga lume. La acel moment, director era Gheorghe Ciontu.
"Ei dezvoltau o industrie pe orizontală deosebit de favorabilă pentru ţară. Trebuia să facem o serie de componente pentru grupul New Holland, pentru fabricile din Europa şi Brazilia, deci era un miraj industrial" povesteşte Gheorghe Ciontu.
Înţelegerea nu a rezistat prea mult. Pe principiul "Nu ne vindem ţara", sindicatele s-au opus, aşa că partenerii italieni au fost fugăriţi, la propriu, şi nu foarte elegant.
Iar dupã vânzarea din 1999, statul i-a pus cruce. Pachetul majoritar de acţiuni a fost cumpãrat de patronul firmei obscure MYO-O, Ion Rãdulea, cu mai puþin de 2 milioane de lei. Zestrea fabricii? 43 de hectare, utilaje şi numeroase hale.
Banii i-a scos imediat, pentru cã în mai puţin de un an, Ion Rãdulea a vândut doar un hectar din Semãnãtoarea cu aproape un milion de dolari. Dublu faţã de banii daţi pe toatã fabrica.
Asta nu a fost singura problemã. Rãdulea s-a folosit de o inginerie financiarã. În contractul de privatizare se obliga sã investeascã mai multe milioane de dolari. Zis şi fãcut. Însã nu a venit cu bani, ci cu...propriul brand, anonimul MYO-O, evaluat la aproape 3 milioane de dolari.
Rãdulea a creat o altã companie, Sema Parc, deţinutã în totalitate de el şi familia lui. Apoi a urmat adevãratul tun imobiliar şi financiar. Semãnãtoarea a închiriat 27 de hectare din terenul fabricii companiei Sema Parc. În ce condiţii? O chirie de 65.000 de euro pe an, timp de 30 de ani, pentru un teren situat în centru, pe malul Dâmboviţei.
Dana Bãnişor este expert imobiliar şi, in calitate de expert, spune că afacerea a fost excelentă. Însã pentru cel care a închiriat.
Prin această şmecherie, Rădulea a căpuşat Semănătoarea, iar micii acţionari au rămas cu buza umflată şi buzunarele goale. Gheorghe Ciontu are şi acum acţiuni, însă fluieră a pagubă. Spuma o ia Ion Rădulea, prin firma sa.
Acum nu a mai rãmas mare lucru din Semãnãtoarea. Un nume pe un panou, vreo 13 angajaţi şi datoriile companiei. Cât priveşte producţia...
Acum importãm combine. De unde? De la fabrica New Holland din Polonia, locul unde italienii s-au refugiat dupã ce au fost alungaţi de la Semãnãtoarea.
ACEASTA A FOST POVESTEA ...
In anul 2002 a incetat utilizarea caii ferate industriale ce deservea fosta uzina "Semanatoarea".
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 44°26'34"N 26°2'40"E
- C.E.T. Grozăvești (1890) 1.2 km
- Grantmetal 2.2 km
- Terenul fostei ROCAR 5.8 km
- C.E.T. Progresu(1963) 8.9 km
- Fosta fabrica de placi prefabricate din beton armat 9 km
- Fostele Uzine Malaxa 10 km
- Arteca Jilava 11 km
- Hale industriale 11 km
- DOOSAN IMGB 11 km
- VULCAN S.A. 12 km
- Sema Park 0.2 km
- Proprietate privata Metrorex. Depoul Ciurel - este situat sub stadionul de rugby Ciurel (M1) 0.5 km
- Pasaj hobanat Ciurel 0.5 km
- Universitatea Politehnica din Bucureşti (1864)- sediul nou (1972) 0.6 km
- Cartierul "Regie" 1 km
- Cartierul "Crângaşi" 1.2 km
- Lacul Morii 1.9 km
- Sector 6 2 km
- Cartierul "Militari" 2.6 km
- Cartierul "Griviţa"- "1 Mai" 2.6 km
Comentarii