Statia CFR Bucuresti Nord- Gara de Nord (1872) (Bucureşti)

Romania / Bukarest / Bucharest / Bucureşti / Piața Gării de Nord, nr. 1-3
 staţie feroviară, gară, head house (train station) (en)
Cele mai importante noi elemente sunt reprezentate de calea ferată şi de Gara Târgoviştei actuala Gară de Nord. La momentul realizarii hărţii gara nu fusese inaugurată oficial acest lucru petrecându-se un an mai târziu. Rolul jucat de zona feroviară a fost unul major pentru spaţiul analizat. Probabil ca fară această industrie dezvoltată ulterior nu ar fi atins acelasi nivel însuşi faptul că imobilele din zonă au fost ocupate predominant de angajaţii a căilor ferate a impus caracteristici particulare cartierelor nou-formate. Pentru spaţiul analizat istoria Gării de Nord are o însemnătate majoră.De aceea o voi prezenta schematic în cele ce urmează. La 04 Octombrie 1868 a fost promulgată legea pentru construcţia căilor ferate din România pe baza căreia concesiunea brusacă Struzberg s-a obligat să construiască printre altele Bucureşti-Craiova şi Bucuresti-Ploieşti în termen de maxim 3 ani. Lucrările de construcţie au început la 22 Septembrie 1869 când a fost pusă şi piatra de temelie la Gara Târgoviştei. Gara Târgoviştei a fost inaugurată în Septembrie 1872 dar a intrat în exploatare din Noiembrie 1870 odată cu deschiderea provizorie a liniei Bucuresti-Ploieşti. Gara a fost gândită ca staţie de tip tranzit beneficiind de 6 linii cu 3 magazine mărfuri de o remiză de locomitive cu 8 locuri şi o linie de acces direct la atelierele de reparat locomotive şi vagoane construite în prelungire şi demolate în 1931. Clădirea de călători cu parter şi etaj avea o lungime de 93 de metri fiind compusă dintr-un pavilion central cu faţada la Calea Târgoviştei şi două aripi laterale. O hală acoperită susţinute de stâlpi şi forme metalice adăpostea două linii de primire,expediere a trenurilor. În anul 1878 a fost construit un nou corp de clădire spre capătul dinspre ateliere al statiei transformând gara din una de trecere din una de capăt. Gara devenise un real punct de interes având rol de tranzit între Occident spre Orient. Acest aspect a fost pus în valoare de plecarea de aici la 05 Iunie 1883 a primului tren fulger P ce avea să devină ulterior Orient-Express. Odată cu modernizarea capitalei denumirea de Gara Târgoviştei a fost schimbată cu Gara de Nord în anul 1888 datorită dificultăţilor înregistrate în procesul de modernizare interesul directiei generale a căilor ferate s-a mutat către construcţia de la 0 a unei gări centrale. Aceasta urma să fie amplasată în zona ocupată astăzi de Opera Română şi de căminele de la Drept. Proiectul început pe hârtie în 1892 a beneficiat de sprijinul autorităţilor şi al publicului însă nu a fost pus în practică motivele iniţiale începerii Primului Război Mondial nefiind cunoscute. Modernizarea lentă a Gării de Nord a făcut ca în 1907 după demolări şi reamenajari de spaţii începute în 1889 gara să dispună de 7 linii la care în anul 1920 au fost adăugate 3. Între anii 1913 şi 1914 a fost construită staţia de formare a trenurilor de călători Griviţa, depoul de locomotive Bucureşti călători şi Triajul Bucureşti-Chitila datorită acestora traficul din Gara de Nord a fost descongestionat hotărâtor. La mijlocul anilor '20 datorită traficului tot mai intens s-au luat măsuri de extindere a actualului amplasament între Calea Griviţei. Acest lucru a implicat demolarea Bisericii Sfânta Vineri construită în anul 1854 din comisia de realizare a planului de extindere a facut partea Anghel Salingny şi Elie Radu aceştia considerand ca au soluţie mai bună decât preluarea proiectului Gării Centrale. În anul 1930 s-a realizat sistematizarea liniilor care acestea fiind mărite de la 10 la 16. Cele 9 peroane au fost legate la capete printr-un peron transversal de 200 de metri lungime. În anul 1932 a fost terminat şi frontonul de ieşire spre sud prevăzut cu 3 uşi mari şi coloane exterioare. În timpul bombardamentelor din 1944 clădirea Gării de Nord a avut de suferit fiind o ţintă importantă. Cu ocazia lucrărilor de electrificare a liniilor efectuate între anii 1966 şi 69 s-au realizat şi lucrări de modernizare a gării. Înainte de deschiderea staţiei de metrou Gara de Nord la 24 Decembrie 1987 au fost necesare modificări ale accesului în gară dinspre Calea Griviţei. Aproximativ după 1997 acţiunile importante de modernizare a Gării de Nord au continuat. Casele de bilete precum şi numărul locurilor de aşteptare au crescut, sistemul electronic de distribuţie al biletelor a fost adoptat, au fost instalate televizoare şi monitoare pentru afişaj iar unele peroane au fost înălţate. Între 97 şi 99 a avut loc şi ultima restaurare a clădirii gării. Din scurta istorie a Gării de Nord putem reţine un aspect important pentru studiul nostru. Aproape întotdeauna pentru acesta gară aşteptările au fost ridicate însă datorită evoluţiei bazate mai mult pe necesitatea prezentă decât pe cea viitoare a fost estompată valoarea arhitecturală de bază ce se putea păstra în timp. Amestecuri de stiluri ce fiind împreună către satisfacerea funcţiilor gării lasă aspect mai puţin plăcut. Turiştii veniţi în Gara de Nord ar putea cunoaşte din start Bucureştiul Vechi Industrial aşa cum a fost nu cum a rămas. Şi sigur le-ar plăcea.

Telefon informatii statia CFR Bucuresti Nord (program permanent): 021.9521 (trafic local) si 021.3145528 (trafic international).

În această clădire

  1. Billa
  2. KFC
  3. McDonald's
  4. Subway
 Adaugă locaţie (companie, magazin etc.) în incinta acestei clădiri
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_București_Nord
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   44°26'50"N   26°4'21"E

Comentarii

  • Din păcate sunt mulţi boschetari şi câini chiar în interiorul gării.
  • Unele trenuri la iesirea din gara (intre podul Basarab si gara Basarab, spre podul Grant) circula cu viteza de 10 km/h, si circula peste aproximativ 200 de trenuri (squ mai putin)
  • Adevarat, e un loc foarte bun de pozat/filmat trenuri.
  • da,dar e un loc bun de filmat trenuri:D
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 1 an