Râşnov
Romania /
Brasov /
Rasnov /
World
/ Romania
/ Brasov
/ Rasnov
Maailm / România
orăşel
Adaugă categorii
Râşnov (în antichitate Cumidava, în germană Rosenau, în maghiară Rozsnyó până în 1910 și apoi Barcarozsnyó) este un oraş din judeţul Braşov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Ţara Bârsei, aflându-se la cca. 676 m deasupra nivelului mării.
Documentar, denumirea Râşnovului apare prima dată în anul 1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, iar ulterior sub formele de Roşnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roşinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Râşnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă trandafir, atât în limba latină, cât şi în limbile slavă şi germană în epoca medievală trandafirul fiind ales ca emblemă a oraşului.
În perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV-XVI) oraşul Braşov ajunge cel mai important centru economic din Transilvania, iar alături de el Râşnovul devine al doilea târg din Ţara Bârsei, fiind menţionat în documentele medievale ca „târg” având juzii şi juraţii săi.
Pe lângă viaţa agricolă, se dezvoltă meseriile care se organizează în bresle pe ramuri de producţie. La Râşnov breasla strungarilor în lemn şi a ţesătorilor au desfăşurat o bogată activitate, produsele lor, alături de produsele breslelor braşovene, au avut un bogat debuşeu pe pieţele târgurilor din Ţara Românească. În majoritatea privilegiilor comerciale acordate de domnii Ţării Româneşti braşovenilor la tratative iau parte şi delegaţii Râşnovului.
Importanţa economică a Râşnovului va creşte şi mai mult după anul 1427, când regele Sigismund de Luxemburg vizitând iraşul şi cetatea, i-a acordat dreptul de a ţine târg.
Românii râşnoveni posedau în Ţara Românească diferite proprietăţi printre care „stăpânirea asupra muntelui Baiul”, pe care îl obţinuseră de banul Udrişte şi Toma postelnicul, fapt confirmat şi de Mihai Viteazul care numeşte Râşnovul „oraşul domniei mele”.
Dezvoltarea oraşului Râşnov a avut mult de suferit din cauza poziţiei sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trecătoarea Branului era şi o importantă cale de invazie pentru oştirile duşmane, acestea pătrunzând in Ţara Bârsei, intâlneau ca primă aşezare mai importantă oraşul Râşnov pe care deseori îl pustiau.
Descriere preluata din postul creat de userul andreidan.
Documentar, denumirea Râşnovului apare prima dată în anul 1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, iar ulterior sub formele de Roşnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roşinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Râşnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă trandafir, atât în limba latină, cât şi în limbile slavă şi germană în epoca medievală trandafirul fiind ales ca emblemă a oraşului.
În perioada feudalismului dezvoltat (sec. XIV-XVI) oraşul Braşov ajunge cel mai important centru economic din Transilvania, iar alături de el Râşnovul devine al doilea târg din Ţara Bârsei, fiind menţionat în documentele medievale ca „târg” având juzii şi juraţii săi.
Pe lângă viaţa agricolă, se dezvoltă meseriile care se organizează în bresle pe ramuri de producţie. La Râşnov breasla strungarilor în lemn şi a ţesătorilor au desfăşurat o bogată activitate, produsele lor, alături de produsele breslelor braşovene, au avut un bogat debuşeu pe pieţele târgurilor din Ţara Românească. În majoritatea privilegiilor comerciale acordate de domnii Ţării Româneşti braşovenilor la tratative iau parte şi delegaţii Râşnovului.
Importanţa economică a Râşnovului va creşte şi mai mult după anul 1427, când regele Sigismund de Luxemburg vizitând iraşul şi cetatea, i-a acordat dreptul de a ţine târg.
Românii râşnoveni posedau în Ţara Românească diferite proprietăţi printre care „stăpânirea asupra muntelui Baiul”, pe care îl obţinuseră de banul Udrişte şi Toma postelnicul, fapt confirmat şi de Mihai Viteazul care numeşte Râşnovul „oraşul domniei mele”.
Dezvoltarea oraşului Râşnov a avut mult de suferit din cauza poziţiei sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trecătoarea Branului era şi o importantă cale de invazie pentru oştirile duşmane, acestea pătrunzând in Ţara Bârsei, intâlneau ca primă aşezare mai importantă oraşul Râşnov pe care deseori îl pustiau.
Descriere preluata din postul creat de userul andreidan.
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Râșnov
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 45°35'16"N 25°27'39"E
- Focşani 132 km
- Orasul Ludus 152 km
- Buhuşi 163 km
- Bârlad 183 km
- Bistriţa 194 km
- Vatra Dornei 200 km
- Dej 217 km
- Crasna 272 km
- Berhomete pe Siret 292 km
- Boureni 363 km
- Dealul Ascuţit 1.7 km
- Dealul Cernii 1.8 km
- Cartierul Primaverii 1.8 km
- Rezervatia de ursi Libearty 6 km
- Comuna Vulcan 6.3 km
- Munţii Postăvarul 7.3 km
- Codlea 12 km
- Măgura Codlei 14 km
- Muntii Taga 22 km
- Judeţul Brașov 22 km