Băile Romane GERMISARA | monument, sit arheologic, Imperiul Roman, patrimoniu, loc interesant

 monument, sit arheologic, Imperiul Roman, patrimoniu, loc interesant

GERMI-SARA(GEOAGIU-BAI)băile dacilor

Primele date privitoare la existenta localitatii provin de pe vremea dacilor (mileniul I i. Ch.) si se datoreaza numeroaselor descoperiri arheologice facute in zona. Conform teoriilor mai multor istorici, numele de Germisara al castrului roman construit dupa cucerire (sec. II d. Ch.) este de origine daca si castrul insusi a fost ridicat pe locul unei vechi cetati dacice.

Calitatile curative ale apelor termale de la Geoagiu-Bai sunt cunoscute din antichitate. Dacii i-au spus localitatii GERMISARA (germi - cald, fierbinte ; sara - apa), iar dupa colonizare (sec. II d. Ch.) romanii au numit-o Thermae Dodonae.



Localitatea antica Germisara este situata în bazinetul depresionar amplasat în partea sudica a muntilor Metaliferi, aproape de terasele Muresului, fiind bine cunoscuta datorita proprietatilor curative a apelor termale. Toponimicul este autentic traco-getic, indicând astfel folosirea bailor înaintea venirii romanilor.

Germisara cuprindea în antichitate castrul militar cu canabae, si termae-le. Castrul gazduia unitatea militara Numerus Singulariorum Britannicorum, ce apara drumurile care legau Ulpia Traiana Sarmizegetusa si Micia de Apulum si asigura paza teritoriului, în general. În castru au fost cantonate si detasamente ale Legiunii a XIII-a Gemina. În vecinatatea castrului se afla asezarea civila si necropola romana.

În punctul „Dâmbul Romanilor” a fost identificat si cercetat complexul termal din perioada romana. Mamelonul de travertin si tuf calcaros pe care au fost identificate termae-le are o forma circulara cu diametrul de 90-95m. În perioada romana complexul a functionat în doua faze: una exclusiv de suprafata si a doua în subteran si suprafata.

În centrul mamelonului se afla o cavitate naturala, rezultat al activitatii apelor termale din subteran, ce în antichitate era plina cu apa termala. Romanii au amenajat o retea de canale de dirijare a apei de la sursa spre bazinele sapate în pamânt si captusite cu scândura, aflate la baza mamelonului sau în imediata vecinatate. Din acest moment „lacul” devine un loc de cult, aici fiind descoperite mai multe monede de bronz si argint si opt placute votive din aur dedicate zeitatilor tamaduitoare si protectoare ale apelor termale. O statuie a zeitei Diana si altare votive au fost aranjate de jur împrejurul cavitatii si în area sacra.

Dupa mai multe fluctuatii ale nivelului apei în cavitate, aceasta s-a stabilizat la aproximativ 2m sub nivelul initial. Solutia care sa ofere utilizarea în continuare a bailor a fost cea de sapare a unei galerii în sistemul de minerit (orientata nord-sud) si amenajarea acesteia în functie de necesitati.

Activitatea complexului termal va continua si în perioadele urmatoare datorita proprietatilor curative ale apelor si a peisajului pitoresc.

De vizitat in zona:



CASTRUL ROMAN

Ruinele castrului roman: situate in partea de vest a localitatii, la hotarul cu satul Cigmau, pe drumul judetean Simeria - Geoagiu, ele sunt de fapt urmele unei vechi cetati a dacilor, pe locul careia a fost construit castrul roman Germisara. Castrul avea o importanta strategica deosebita in paza si apararea drumului care ducea, pe malul drept al Muresului, la Apulum (Alba Iulia). De altfel, nu departe, in nordul localitatii, el se intersecta cu "Drumul aurului", ale carui urme se mai vad si acum, drum care strabatea patrulaterul aurifer al Muntilor Apuseni pe ruta: Rosia Montana, Zlatna, Geoagiu, Sacaramb.Castrul a fost unul din sediile Legiunii a XIII-a Gemina. In incinta si in vecinatatea sa se mai gasesc inca fragmente de caramizi cu inscriptia: "LEG XIII GEM" ( Legio XIII Gemina) sau "N.S.B." (Numero Singulariorum Britanicorum).



DRUMUL ROMANILOR

Urmele drumului pavat cu dale de piatra care ducea de la Geoagiu la Geoagiu-Bai si care se mai pastreaza inca si astazi vorbesc elocvent despre o viata sociala si chiar mondena foarte activa pe aceste locuri, in timpul ocupatiei romane.



Mai puteti vizita:

Biserica ortodoxa din Geoagiu(sec.XV)

Rotonda de la Geoagiu

Capela romanica din Geoagiu Construita din piatra, in sec. XIII. Se spune ca a fost inaltata de cruciati care se intorceau de la Ierusalim. Este de un tip rar intalnit: circulara, boltita in calota, cu ziduri groase si neregulate.

Biserica din Bozes(sec.XV)

A fost construita din piatra, in sec. XVI, ulterior adaugandu-i-se contraforti in exterior, pe latura de sud-est. Pictura naosului si altarului, realizata in sec. XVIII, se caracterizeaza prin verva narativa si o nota naiva, folclorica. Biserica are foarte multe icoane pe sticla.
'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Istorie si arheologie

Intr-o depresiune formata de ultimile ramificatii ale Muntilor Metaliferi, pe un afluent al Muresului,raul Geoagiu,romanii au descoperit o cetate dacica bogata in ape minerale si termale ,construind aici castrul roman GERMISARA(toponimic de origine dacica:,mostenit si transmis in aceasta forma si in epoca romana,etimologia cuvantului exprimand:germ-cald,iar sara-apa). Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tamaduitoare, mostenindu-se divinitatile locale.Imediat dupa cucerirea Daciei,teritoriul GEOAGIU sufera prima sistematizare.Un detasament al Legiunii a XIII-a Gemina cantonata la Apullum sapa in calcare o instalatie balneara,ale carei vestigii se vad si azi. Se cunoaste si numele constructorului :Lucretius Aqvila,imprimat pe o tigla fixata in peretele bazinului mic.In inscriptiile descoperite prin sapaturi arheologice se afla marturia unui ofiter roman care multumea divinitatilor protectoare si lui Esculap ,in special,pentru apele acestor bai care l-au salvat de la moarte.De aceea erau frecventate si de guvernatorii provinciei,care –in bazinul mare al termelor -au ridicat un altar lui ESCULAP dar si zeitei sanatatii-HYGEEA sub comanda lui Furius Saturninus,guvernator al Daciei la 165 e.n.Cercetarile arheologice au descoperit resturi de coloane de marmura si altare votive.Una din incaperi pastra ,inca,in pardoseala infiltratii din apele izvorului antic.

GEOAGIU BAI -SUB SEMNUL ZEITEI SANATATII- HYGEIA

Mit si mister – simboluri prin care se pot proiecta sperantele,temerile – modele prezente ,ca o amintire ancestrala uitata ..Mitul poate reprezenta si un exemplu de actiune,de spiritualitate.Cat de mult ne influienteaza in spectacolul vietii?
M-a emotionat faptul ,ca stramosii nostri au facut baie acolo,unde ne scaldam si noi astazi, in apele tamaduitoare.Imi place sa cred, ,ca Ii se vor da o importanta mai mare acestor bai termale romane si se va constientiza valoarea pe care o reprezinta in circuitul turismului balnear cultural..Va creste astfel,valoarea istorica a locului acesta ,vechi de milenii si se vor cunoaste de catre calatorii de pretutindeni valentele sale balneare.
Tot Ardealul beneficiaza,de fapt de ape termale : la Sacuieni apa ajunge la 90C,la Vata, 57C la Cezara siCalacea 37C,iar in centru se afla binecuvantata, inca din Antichitate, Geoagiu-Bai,cu apa termala la 31C. Iar Geoagiu s-ar putea transforma intr-o zona de mare atractie turistica, daca i s-am prezenta imaginea in totalitate ,cu multiplele sale
valente ,incluzand situl arheologic , urmele cetatii dacice, castrul roman Germisara si monumentele vechi:biserica paleocrestina, sec.X!!,construita de cruciati si de biserica din centru sau cea din satulBozes,din secolul al XV-lea.

Vacanta la Geoagiu – Bai

Cineva spunea,ca toata natura este plina de miracole,dar de miracole ale ratiunii. Mitul si ritualul devin expresii complementare ale aceluiasi destin de-a lungul istoriei traite.Daca ajungi la Geoagiu ai parte,calatorule, -de oriunde ai fi- de climatul reconfortant,tonic si in acelasi timp,beneficiezi de atat de cautata aeroionizare negativa dar, te vor retine izvorele tamaduitoare pentru diferite afectiuni. Am intalnit si oaspeti straini,nu atatia cati ar putea fi daca statiunea ar avea un brand,chiar daca reprezentanti zonali ai Uniunii Europene vin in week- end sa beneficieze de soare si de apa termala din bazinul olimpic Calatorii din toata Europa sau de oriunde, ar putea sa beneficieze de statutul sau de statiune balneara cu caracter cultural.Se impune o cercetare arheologica sistematizata a vestigiilor antice din statiune si poate,dece nu?,s-ar pune intr-o lumina noua elementele de medicina daco-romane cunoscute in prezent.Se fac investitii in vederea atingerii normelor europene:exista un complex balnear de 4 stele,se modernizeaza complexul de odihna si tratament .

Atractia legendei”Lacul Miresei”

La Natau,in apropiere de statiunea balneara exista un lac ,ce s-ar putea transforma in punct turistic.Legenda spune ,ca o prea frumoasa fata s-a indragostit de un comandant roman,care o si cere de sotie.Parintii fetei,care-i considerau pe romani invadatori se opun.Mireasa fuge din casa parinteasca si icercand sa treca lacul calare s-a inecat.Se spune ca a ajuns-o blestemul parintilor.Batranii povestesc, cum si astazi in noptile senine se aude cantecul miresei,iar umbra unui tanar solitar,cauta pana in zori trupul iubitei…Adevar sau legenda..totul se transforma azi intr-o invitatie de vacanta de mai multe stele.

Germisara moderna mai are un drum lung de parcurs.Statiunea de inters national Geoagiu –Bai se prezinta in primul deceniu de secol XXI , cu unelei carente din secolul trecut.Cand va deveni o statiune la standarde europene,pe traseul turismului balnear ?

Germisara de azi ar trebui citita ca o metafora prelungita,cu sens ascuns in istorie,care uneori e imposibil de rostit.O statiune cu un vestigiu pretios,care da informatii asupra existentei noastre milenare.Un simbol pe care trebuie sa-l pastram ,definind o civilizatie.

ELISABETA IOSIF