Novaci

 oraş, munte, sat, loc interesant

 Încarcă o fotografie

Novaci este un oraş în judeţul Gorj, Oltenia, România. Are o populaţie de 6.113 locuitori.

Despre zona Novacilor se spune că este un colţ de rai.
Este principalul punct de plecare catre statiunea Rânca.

Satul în care Ardealul se întalneşte cu Oltenia

Istoric Orasul Novaci Gorj Novaciul este o veche aşezare umană, situată la poalele Munţilor Parâng, la o altitudine de 600 m, în apropierea izvoarelor râului Gilort. Cu o vechime atestată oficial în anul 1502, localitatea este, de fapt, mult mai veche, toponimiile şi vestigiile istorice plasând-o în timpul antichităţii.

Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort şi Bistriţa, populaţia Novaciului a suferit puternice influenţe demografice şi etnoculturale dinspre satele Mărginimii Sibiului şi din Valea Sebeşului. Mai demult, în perioada când situaţia politică a făcut din Mărginime un loc nesigur pentru viaţa ciobanilor, unii dintre aceştia au părăsit Sibiul şi şi-au mutat gospodăriile aici. Localnicii au fost primitori cu familiile sibiene, dar au avut grijă să-şi păstreze statutul de întemeietori ai satului, astfel că le-au permis nou-veniţilor să se aşeze pe cealaltă parte a râului decât cea locuită de ei, care se va numi de atunci Novaci-Străini, iar locuitorii ei - ungureni. Râul ce traversează aşezarea, Gilortul, a fost considerat graniţa ce marchează cele două identităţi coabitare.

Rezultatul acestor influenţe se regăseşte în graiul, portul şi tradiţia pastorală asemănătoare satelor de peste munte, ceea ce reprezintă puncte forte în dezvoltarea turistică a localităţii. Păstrarea acestui patrimoniu etnocultural este, alături de dezvoltarea infrastructurii şi a utilităţilor, unul dintre obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare a localităţii.

Specificul local - punct forte în dezvoltare

Transhumanta Novaci

Deşi localitatea a fost ridicată la rangul de oraş, dispunând de o infrastructură urbană dezvoltată, profilul cultural al locului rămâne unul puternic rural, iar acest fapt poate fi observat, în cadrul lor natural, în satele componente ale Novaciului.

Aici, arhitectura şi tehnica populară specifice gospodăriilor ţăraneşti tradiţionale din zonele submontane, instalaţiile de prelucrare artistică a lemnului, a produselor lactate sau a lânii coexistă cu construcţiile moderne. Caracterul şi tradiţia acestei zone au determinat păstrarea de meşteşuguri artizanale cu specific local, precum ţesăturile executate manual (costum popular, ştergare olteneşti), cusături, prelucrarea artistică a lemnului.

Într-un viitor plan de promovare a activităţii turistice pentru oraşul Novaci, mesajul esenţial poate să se concentreze, în principal, pe originalitatea tradiţiei populare şi pe simbolurile din teritoriu: zona Rânca, peisajele naturale şi manifestările etnofolclorice tradiţionale. Dar până atunci mai sunt multe de făcut, de la site-uri de promovare, centre de informare turistică şi până la infrastructură.


Staţiunea Rânca, turismul ia locul transhumantei
Statiunea Ranca Dezvoltae Amplasată la o altitudine de 1600 m deasupra nivelului mării, staţiunea montană Rânca este extensia teritorială şi administrativă a oraşului Novaci. În lipsa unei strategii şi a unor resurse care să creeze un pol de atracţie pentru resursele etnoculturale ale Novaciului, Rânca a devenit în ultimii ani un adevărat motor al dezvoltării.

Pentru a ajunge la Rânca trebuie sâ străbaţi şoseaua care duce de la Târgu-Jiu la Novaci, plus 18 km din capătul de nord al Novacilor. Staţiunea este situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng. Climatul ozonat, tonifiant îndeamnă la odihnă şi recreere, la drumeţii montane şi practicarea sporturilor de iarnă. Numeroasele variante de trasee fac din Rânca un adevărat centru al drumeţiilor montane. Iarna este o zonă ideală pentru schi. Zăpada cade din septembrie şi se menţine până în mai. În momentul de faţă există două pârtii de schi amenajate cu instalaţii de teleschi, una dintre ele fiind dotată şi cu instalaţie de nocturnă. Mai dispune şi de un telescaun care deserveşte două pârtii poziţionate la baza Vârfului Păpuşa.

Înainte de anul 1990, oraşul Novaci dispunea doar de douş unităţi de cazare în circuitul turistic (hotelul "Parâng" şi cabana "Rânca"). În prezent, oferta de cazare a oraşului Novaci, împreună cu Complexul turistic Rânca, este foarte diversificată şi bogată. În zonă s-a construit foarte mult în ultimii ani, dar structurile realizate nu sunt în concordanţă cu cerinţele unei staţiuni moderne, de talie europeană, nu au fost proiectate în baza unui plan de urbanism zonal, nu respectă reglementările privind gradul de ocupare a terenului, nu au utilităţile necesare (canalizare, staţie de epurare, punct de transfer deşeuri menajere, ceea ce a condus la afectarea gravă a mediului înconjurător).


Nedeia NovaciPăstrând străvechea ocupaţie a poporului român, Novaciul se înscrie pe coordonatele culturii şi civilizaţiei culturale de tip pastoral din ţara noastră. Iar ungurenii din Novaci au dat impuls dezvoltării. De sute de ani, din tata în fiu, aceştia se ocupă de păstorit şi, chiar dacă numărul lor s-a redus de la an la an, mai sunt înca numeroase familii care nu s-au despărţit de meseria străbunilor.

Când Alexandru Vlahuţă, autorul României pitoreşti, a poposit în Novaci, acesta era doar un sat, nealterat de influenţele moderne. Ajungând în timpul desfăşurării unei sărbatori populare, scriitorul descrie petrecerea oierilor cu fascinaţia redescoperirii unor obiceiuri pline de viaţă, a muzicii interpretate la scripcă şi cobză şi a unor oameni simpli şi oneşti, îmbrăcaţi în haine frumoase cusute în casă. Este vorba de portul popular în doua culori, alb şi negru.

Acest obicei vechi al ungurenilor s-a păstrat pana în ziua de azi. Se numeşte nedeia şi se organizează special, în a treia duminică a lunii mai, după care, a doua sau a treia zi, ciobanii işi iau familiile şi pleacă la munte cu mioarele. Astăzi, sărbătoarea este marcată de vizite oficiale şi de petrecăreţii din împrejurimile oraşului, punctul culminant al evenimentului fiind retragerea în pădurea de lângă Novaci, unde se încinge petrecerea.

Deşi semnificaţia zilei a rămas aceeaşi, felul în care novăcenii o sărbătoresc astăzi l-ar umple de nedumerire pe scriitorul călător de acum 100 de ani. Una dintre schimbari este că sărbătoarea nu mai este exclusiv doar a ciobanilor, accesoriul după care mai poţi diferenţia ciobănimea de restul oamenilor fiind pălăria neagră. Rareori se mai poartă costum tradiţional sau se întâmplă să mai cânte la fluier cineva.

Bătrânii din Novaci regretă că partea frumoasă a meseriei nu s-a păstrat. Portul popular - măcar la sărbători -, plăcerea de a învăţa să cânte din fluier, strigăturile şi dansurile de la lăsarea serii lipsesc cu desăvârşire din peisajul horelor actuale, dar şi de la stânile din crestele munţilor. Modernitatea a furat o parte din tradiţia Novaciului, dar regenerarea ei, cel puţin în timpul serbărilor populare, ar restaura în mod vizibil identitatea locului.

Novaci în cateva date

Oraşul Novaci se află în partea de nord-est a judeţului Gorj, în zona de contact a Munţilor Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, la 44 km de Târgu-Jiu.

Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu păduri) şi se întinde spre nord pâna pe creasta principală a Munţilor Parâng. Are în componenţă patru sate: Berceşti, Hirişeşti, Pociovalişte şi Siteşti, în care coabitează 6.422 de locuitori, şi se învecinează cu comunele Baia de Fier spre est, Mălaia şi Voineasa spre nord, Crasna spre vest.

Oraşul Novaci a fost atestat pentru prima dată într-un hrisov al lui Radu cel Mare de la 1502.
Există indicii documentare cum că ar fi existat din timpul lui Mircea cel Bătrân, însă cea mai sigură dată a atestării rămâne cea de la 1502.
În 1847 a luat fiinţă Plaiul Novaci, ca un important punct de vamă.

Pâna în 1968, pe teritoriul actual al oraşului, organizarea administrativă cuprindea: comuna Novaci cu satele Novaci - Români, Novaci - Străini şi Hirişeşti; comuna Pociovaliştea cu satele Pociovaliştea, Bălani, Ghebani, Huluba şi Siteşti; comuna Cernădia cu satele: Bereşti, Măgura şi Schela (Vlădoiu). În anul 1968, comuna Novaci a fost trecută în rândul oraşelor, la care au fost înglobate satele Novaci-Români, Novaci-Străini şi Schela.


Principalele puncte de atracţie turistică din împrejurimi:
* Staţiunea Rânca
* Masivul Parâng
* Peştera Muierilor
* Cheile Olteţului
* Cheile Galbenului
* Coloanele lui Hercule
* Peştera Polovraci şi
* Mânăstirea Polovraci.