Cetatea Lemniei

 monument  Adaugă categorii

 Încarcă o fotografie

Comuna Lemnia se află pe DN 11/E754 – Braşov-Bacău – la 12 km de Tg. Secuiesc.Străbatem tot satul și mergem paralel cu valea Lemniei până la terminarea asfaltului (5 km de la drumul naţional), și încă trei km pe un drum forestier, până în capătul amonte al Poienii Mereni, la confluenţa dintre Lemnia Mare (Tisa) şi Lemnia Mică (Lutoasa). Din acest punct drumul se prelungește pe valea Lemniei Mari, suind pe interfluviul dintre aceasta şi Apa Roșie – afluent al Bărzăuţei.
Poiana Mereni, unde parcăm maşina, un fost cătun al comunei Mereni[1], este acum o zonă de interes imobiliaro-turistic,din ce în ce mai multe, case de vacanţă şi pensiuni, aflate în diverse stadii de construcţie, precum și rulote amenajate pentru turiști/vânători.
Confluenţa pâraielor Lemnia Mare/Tisa şi Lemnia Mică/Lutoasa, este și punctul de întâlnire a drumului forestier de pe valea Lemniei,cu cel de pe valea Lemniei Mici – numită şi Hegyes (Ascuţit-ă), aşa cum apare pe o pancartă montată la intersecţie, ca și culmea-interfluviu dintre văile celor două Lemnii. Rămânem pe valea Lemniei Mari. O luăm pe drumul de pe valea ei și după câţiva metri, în marginea din stânga drumului, ne atrage atenția un bolovan de gresie, ajuns cine ştie cum acolo, pe care e vopsit un triunghi roşu, marcajul traseului turistic ce duce la Cetatea Mereni. Curând (la cca 500 m de la confluenţă), larga poiană a Merenilor se închide, valea Lemniei Mari îngustându-se cât să cuprindă cursul apei şi drumul forestier paralel cu ea. Pe partea dreaptă a direcției de mers reamarcăm un gard, pe care este instalat un sistem de avertizare electric, ce delimitează Parcul de Vânătoare Mereni După doar 200 m ajungem la un colţ al gardului de unde, porneşte la deal, pe versantul stâng (geografic) al văii, un drum de exploatare forestieră.Din acest loc mai mergem aproape 800 de metri până când drumul traversează pârâul Lemnia pe un pod de piatră, dincolo de care un indicator ne arată direcţia spre cetatea Almás, informându-ne că până la ea avem de urcat 180 m diferenţă de nivel, timp de o oră. Poteca se suprapune patului pietros, mai mult sec, al Pârâului Cetăţii, pe care îl părăsim după jumătate de oră pentru a urca pe versantul său stâng; un nou indicator ne avertizează că mai avem 15 minute până la cetate. Ajungem, repede deci, pe un promontoriu ce ne prilejuieşte o splendidă imagine a văii Lemniei. Câţiva metri mai sus se află urmele zidurilor înconjurate de două şanţuri de apărare ce constituie ruinele Cetăţii Mereni/Almás.[2] La cetate putem avea acces pe o cale mai directă dacă părăsim marcajul turistic la prima curbă pe care o face traseul, după intrarea sa pe albia Pârâului Cetăţii. Urcuşul, facilitat de treptele naturale formate de stâncile întâlnite în cale, are un farmec (sportiv) suplimentar și ne oferă oportunitatea de a putea cuprinde cu privirea deschiderile, pe măsură ce suim din ce în ce largi, din jur.
De pe platforma pe care ajungem, o prispă lată, admirăm frumoasa privelişte ce se întinde de deasupra avalului văii Lemniei până în depresiunea Pârâului Negru de la Breţcu, dar și profilul crenelat al Ciucaşului, aproape de care zărim şi Penteleul cu înfățișarea unui prelung trunchi de piramidă.
www.muntesiflori.ro/circuitul-cetatilor/