Schitul Strâmbu și Cimitirul Găiseni (Găiseni)

 biserică, creştinism, cimitir, loc istoric, obiectiv istoric

 Încarcă o fotografie

Fost schit monument istoric.
Schitul Strâmbu-Găiseni este înfiinţat în secolul al XVI-lea, ctitorie a unuia dintre cei mai importanţi dregători ai lui Neagoe Basarab, Vornicul Drăghici Vintilescu din Floreşti. Găisenii sunt amintiţi pentru întâia oară, sub numele de Schitul Strâmbu, într-un document din 3 aprilie 1526, prin care Radu de la Afumaţi dăruia mănăstirilor Glavacioc, Bolintin, Nucet şi Muşeteşti, partea domnească din Balta Doamnei. Într-un document din 1605 emis la Târgovişte de Radu Şerban, se vorbeşte despre Schitul Strâmbu şi despre ctitorul său, fost mare vornic, care a fost îngropat cu soţia, fiii săi şi tot neamul în Sfânta Mănăstire Strâmbu (Documente pentru istoria României, t. I, p. 200).
Din Manuscrisul nr. 739 de la Arhivele Statului aflăm că după 1850, Dimitrie Papazoglu nota că ar fi văzut în altar, la "proscomidie 2 ctitori având 3 copii", care neavând numele lor, îmbrăcămintea dovedeşte că erau Neagoe Vodă cu Despina Doamna, dacă luăm în considerare că ceea ce servea la 1850 drept altar şi proscomidie, era fostul naos al bisericii din Găiseni, transformat în altar după 1830 când, dărâmându-se turla naosului originar, se refac boltirile, se întăreşte biserica cu contraforţi şi, dată fiind supradimensionarea pronaosului, se transformă vechiul naos din sec. al XVI-lea, în altar.
Biserica aceasta are o însemnătate specială, nu atât în ceea ce priveşte implicarea lui Neagoe Basarab, cât a faptului că aparţine şi întregeşte tabloul uneia dintre cele mai strălucitoare epoci artistice ale Ţării Româneşti, ca unul dintre acele elemente care ne redau "fundalul artistic" din care au putut răsări excepţiile.
Am arătat în rândurile de mai sus, cum a luat fiinţă Schitul Strâmbu-Găiseni şi care este importanţa sa pentru această parte ţării noastre. Astăzi, acest aşezământ monahal este reactivat, aparţinând, canonic şi administrativ de Episcopia Giurgiului. Încă din luna februarie a anului 2010, Monahia Cecilia Moldoveanu, numită în funcţia de egumenă, a venit pe aceste meleaguri spre a se îngriji de reînflorirea dreptei vieţuiri monahale.
Lucrările de restaurare ale Ansamblului Schitului Strâmbu sunt în derulare, însă fondurile necesare sunt minime, uneori chiar inexistente. Ceea ce se remarcă îndeosebi este absenţa chiliilor. Acesta este un alt factor care îngreunează desfăşurarea, în condiţii optime, a tuturor lucrărilor ce se impun în vederea organizării vieţii monahale.
Trebuie însă, menţionat faptul că, în aceste condiţii grele, în sfântul locaş se săvârşeşte Sfânta Liturghie, aproape zilnic; Părintele ieromonah Nicolae Matei, duhovnicul Schitului, venind întotdeauna în întâmpinarea nevoilor sufleteşti ale creştinilor care calcă pragul acestui locaş cu credinţă şi dragoste de Dumnezeu.
Se arată prin acestea că există un interes deosebit pentru reînviorarea vieţii mănăstireşti, care se împleteşte, la nivel de Episcopie, cu efortul susţinut al Preasfinţitului Părinte Episcop Ambrozie. Este de remarcat preocuparea constantă a Ierarhului nostru pentru viaţa spirituală a creştinilor din parohiile ortodoxe şi a vieţuitorilor sfintelor locaşuri monahale din cadrul Episcopiei Giurgiului, ce a luat fiinţă în urmă cu numai 4 ani.
Fiind cunoscut adevărul că biserica are un rol primordial în viaţa comunităţii – mai cu seamă în a celei săteşti – prin îndrumarea spirituală, dezvoltarea culturii şi implicarea ei în principalele evenimente din viaţa obştii, ne bucurăm că Bunul Dumnezeu a îngăduit şi pentru creştinii ortodocşi din Găiseni, redeschiderea vechiului Schit Strâmbu.
Nădăjduim ca începutul acesta binecuvântat să fie încheiat cu bine. Şi pentru aceasta, facem apel la buna-credinţă a tuturor care pot veni în sprijinul lucrării noastre pentru că bunul mers al vieţii monahale a acestui aşezământ înseamnă totodată şi bunul mers al celor care sprijină această lucrare a noastră, căci faptele sunt mereu văzute, iar rugăciunile mereu ascultate de Mântuitorul şi Dreptul Judecător al lumii acesteia.
Articol de aici:
episcopiagiurgiului.ro/Index/index.php?dir=Manastiri&pa...