Palatul Alexandru Ghica de la Căciulați (Căciulați)

Comentarii

• 
  Alina Ioaan Serrbu (vizitator)

  resedinta a familiei principilor Ghika, cladire in stil neoclasic din prima jumatate a sec. XIX.

  acum 17 ani | răspunde | hide comment
• 
  milea

  Palatul Ghica este cunoscut şi sub numele de "la Academie". E o construcţie foarte frumoasă de la începutul secolului al XIX-lea. Ea a fost terminată în 1834 de către domnitorul Dimitrie Alexandru Ghica. Acum e semi-părăginită, fiindcă Academia Română, în a cărei proprietate a ajuns, nu se preocupă de conservarea ei. Nu are apă curentă iar pereţii sunt scorojiţi şi în unele locuri crăpaţi. GROAPA În 1983, în timp ce săpau pe domeniul castelului pentru a pune o ţeavă, mai mulţi oameni din administraţia palatului au descoperit trei schelete. A apărut rapid o mână de miliţieni din Ilfov, conduşi de locotenetul Kovacs şi plutonierul Berariu şi s-a pus, după obiceiul epocii, batista pe ţambal. Interesându-se, după ceva timp la postul de miliţie, domnul Pantazi a primit răspunsul că ar fi vorba de "crime de război". Cum timpurile nu permiteau prea multă curiozitate, vreme de aproape zece ani nu s-a mai întâmplat nimic. Până când, în 1992, o echipă din administraţia domeniului, a dat întâmplător, aproape de locul primei descoperiri, peste încă trei schelete. A fost anunţată procuratura, care s-a învrednicit să apară abia după ce, între timp, veniseră acolo mai multe echipe de jurnalişti. De aici porneşte o poveste care încă nu are sfârşit. SECURITATEA În 1948 domeniu Ghica a fost naţionalizat. în palat şi în clădirile anexe s-au mutat Securitatea şi respectiv UTM-ul din plasa Căciulaţi. Anchetele se desfăşurau în clădirea destinată iniţial administratorului moşiei. Şeful Securităţii era sublocotenentul Ioan Iştoc, un fost muncitor deosebit de brutal, secondat de subofiţerii Ion Foti şi Aurel Madar. Iştoc a murit în mod ciudat chiar în 1992, când a fost redescoperită groapa cu oase. Madar şi Foti, care mai trăiau în 1995 nu au vrut să vorbească cu nimeni. Palatul, izolat de restul satului, era un loc ideal pentru afaceri tenebroase, torturi sau chiar crime. în 1992 s-a declanşat un scandal public de amploare în care s-a implicat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici. Tot atunci s-a descoperit că prin domeniul Ghica trecea o linie de cale ferată pe care erau aduşi către locul de deportare din Bărăgan "chiaburii" şi "titoiştii" deportaţi din Banat. Sub presiunea opiniei publice, autorităţile trebuiau să dea o explicaţie. O echipă de la Institul Arheologic din Bucureşti, condusă de profesorul Mănucu Adameşteanu a opinat că e vorba de un cimitir medieval, din secolul al XVIII-lea. În 1993, au fost aduşi jandarmi care au extins săpăturile.Au ieşit la iveală încă 311 schelete, inclusiv de femei şi copii care au fost transportate la IML. în comunitatea arheologilor din România părerile erau împărţite. în timp ce unii susţineau că e vorba de o victime ale represiunii comuniste, alţi specialişti clamau că la Căciulaţi ar fi fost ba un cimitir al sectei bogumililor, ba o groapă comună din vremea ciumei lui Caragea.În aceeaşi perioadă a fost importată o echipă "neutră" formată din 6 antropologi şi legişti argentinieni. Aceştia, specilizaţi în cadavre cu o vechime de până la 25 de ani, nu au tras concluzii clare. Colac peste pupăză, Patriarhia BOR o opinat că acolo putea să fie un cimitir ortodox din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea.

  acum 16 ani | răspunde | hide comment
• 
  ciuciu

  foarte interesant, milea; mulțumim !

  acum 14 ani | răspunde | hide comment