Mănăstirea Basarbovo
Bulgaria /
Ruse /
World
/ Bulgaria
/ Ruse
/ Ruse
, 9 km de la centru (Русе)
Maailm / Bulgaria / Ruše
sit arheologic, mănăstire, loc interesant, clădire istorică, 100 Tourist Sites of Bulgaria (en), cave church/monastery (en), Bulgarian Orthodox Church (en)
În perioada secolelor 12-14 Mănăstirea rupestră Basarabov a făcut parte dintr-un mare complex mânăstiresc isihastic care cuprindea canionul râului Rusenski Lom şi ai afluenţilor Beli şi Cerni Lom. În stâncile de calcar, călugării isihaşti şi-au săpat bisericile şi chiliile.
Ctitorul mănăstirii a fost regina Teodora, prima soţie a ţarului Ioan Alexandru şi fiica voievodului valah Ioan Basarab (întemeietorul primei dinastii voievodale din Ţara Românească). De aici provine şi numele mănăstirii. Voievodul valah Ioan Basarab a fost socrul ţarului şi a deţinut acest teren.
În secolul al 17-lea, în Mănăstirea Basarabov s-a nevoit singurul sfânt cunoscut în regiunea Ruse, născut în satul Basarbovo, Dimitrie Basarabov.
Dimitrie a fost păstor de vite în satul Basarbovo şi s-a călugărit la Mănăstirea Basarabov. Moaştele lui au fost găsite în râul Rusenski Lom, vis-a-vis de mănăstire.
Pe 10 iulie 1774 s-a semnat tratatul de pace ruso-turc prin care Rusia a căpătat dreptul de a proteja creştinii ortodocşi de pe teritoriul Imperiului Otoman. Ca urmare, generalul Ivan Petrovici Salticov urma să ducă moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov în Rusia. Drumul trecea prin Bucureşti, unde au ajuns pe 13 iulie 1774. Oraşul era cuprins de o epidemie de ciumă. După intrarea moaştelor în Bucureşti se spune că nici un locuitor nu a mai murit de ciumă.
Urmarea acestui fapt, locuitorii Bucureştiului au cerut generalului să lase moaştele în oraş. Un rol hotărâtor l-a jucat traducătorul bulgar Dimităr Ment Pelerinul. Până astăzi, moaştele sfântului se află în Catedrala "Sfinţii Constantin şi Elena", astăzi Catedrala Patriarhală. De atunci, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este considerat ocrotitorul Bucureştilor, fiind sărbătorit în fiecare an, pe 27 octombrie.
Pe 1 mai (14 mai pe stil vechi) 1937, Mănăstirea rupestră Basarabov a fost reînfiinţată. Primul nevoitor al mănăstirii a fost călugărul Hrisant (decedat în 1961). De la reînfinţare până de curând, în mănăstire s-a nevoit câte un singur călugăr. Din anul 2003, stareţ al mănăstirii este arhimandritul Emilian.
www.tititudorancea.com/z/manastirea_rupestra_basarabov_...
alinamishu.wordpress.com/2013/04/06/basarbovo-rock-mona...
calatoriisifotografii.blogspot.ro/2009/08/in-vizita-la-...
www.impact-tour.eu/obekti/obekti-v-bulgaria/culturaltou...
cdst.ro/index.php/location/manastirea-sfantul-dumitru-b...
audiotravelguide.ro/manastirea-de-piatra-basarabovo-bas...
routes.e-tours.bg/ro/place/basarbovski-manastir
www.youtube.com/watch?v=r54O9s-Rpdc
www.youtube.com/watch?v=_Bj5iz5NqrM
Ctitorul mănăstirii a fost regina Teodora, prima soţie a ţarului Ioan Alexandru şi fiica voievodului valah Ioan Basarab (întemeietorul primei dinastii voievodale din Ţara Românească). De aici provine şi numele mănăstirii. Voievodul valah Ioan Basarab a fost socrul ţarului şi a deţinut acest teren.
În secolul al 17-lea, în Mănăstirea Basarabov s-a nevoit singurul sfânt cunoscut în regiunea Ruse, născut în satul Basarbovo, Dimitrie Basarabov.
Dimitrie a fost păstor de vite în satul Basarbovo şi s-a călugărit la Mănăstirea Basarabov. Moaştele lui au fost găsite în râul Rusenski Lom, vis-a-vis de mănăstire.
Pe 10 iulie 1774 s-a semnat tratatul de pace ruso-turc prin care Rusia a căpătat dreptul de a proteja creştinii ortodocşi de pe teritoriul Imperiului Otoman. Ca urmare, generalul Ivan Petrovici Salticov urma să ducă moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov în Rusia. Drumul trecea prin Bucureşti, unde au ajuns pe 13 iulie 1774. Oraşul era cuprins de o epidemie de ciumă. După intrarea moaştelor în Bucureşti se spune că nici un locuitor nu a mai murit de ciumă.
Urmarea acestui fapt, locuitorii Bucureştiului au cerut generalului să lase moaştele în oraş. Un rol hotărâtor l-a jucat traducătorul bulgar Dimităr Ment Pelerinul. Până astăzi, moaştele sfântului se află în Catedrala "Sfinţii Constantin şi Elena", astăzi Catedrala Patriarhală. De atunci, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este considerat ocrotitorul Bucureştilor, fiind sărbătorit în fiecare an, pe 27 octombrie.
Pe 1 mai (14 mai pe stil vechi) 1937, Mănăstirea rupestră Basarabov a fost reînfiinţată. Primul nevoitor al mănăstirii a fost călugărul Hrisant (decedat în 1961). De la reînfinţare până de curând, în mănăstire s-a nevoit câte un singur călugăr. Din anul 2003, stareţ al mănăstirii este arhimandritul Emilian.
www.tititudorancea.com/z/manastirea_rupestra_basarabov_...
alinamishu.wordpress.com/2013/04/06/basarbovo-rock-mona...
calatoriisifotografii.blogspot.ro/2009/08/in-vizita-la-...
www.impact-tour.eu/obekti/obekti-v-bulgaria/culturaltou...
cdst.ro/index.php/location/manastirea-sfantul-dumitru-b...
audiotravelguide.ro/manastirea-de-piatra-basarabovo-bas...
routes.e-tours.bg/ro/place/basarbovski-manastir
www.youtube.com/watch?v=r54O9s-Rpdc
www.youtube.com/watch?v=_Bj5iz5NqrM
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Basarbovo
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 43°46'0"N 25°57'53"E
- Arbanasi 78 km
- Rezervația Biosferei „Srebarna” 97 km
- Pliska Rezervația Națională Istorică și Arheologică 102 km
- Koprivștița 181 km
- Lacul Pomorie 185 km
- Aria protejată Poda 189 km
- Capul Caliacra 205 km
- Momcilovți 254 km
- Șiroka Lăka 258 km
- Cele șapte lacuri din Rila 277 km
- Biserica „Sfânta Schimbare la Față” 0.1 km
- Cabana Alpinistului 0.9 km
- Small park 3.4 km
- Biserica din Satul Krasen 3.6 km
- Județul Giurgiu (1981) 40 km