Bratislava
| oraş, capitală ţării
Slovakia /
Bratislavsky /
Bratislava /
World
/ Slovakia
/ Bratislavsky
/ Bratislava
Maailm / Slovacia /
oraş, desenează doar conturul, capitală ţării
Bratislava ( Pronunţat în slovacă: ˈbracɪslava; în slovacă până în 1919 Prešporok, germană Pressburg, maghiară Pozsony, în română de asemenea Pojon) este capitala şi cel mai mare oraş din Slovacia şi are o populaţie de aproximativ 430.000 locuitori. Bratislava este situată pe Dunăre, aproape de graniţele Slovaciei cu Austria şi Ungaria şi destul de aproape de graniţa cu Republica Cehă. Se află la doar 60 de km de Viena. Oraşul are cea mai mare densitate a populaţiei din Europa centrală. Munţii Carpaţi încep pe teritoriul
oraşului (Malé Karpaty, „Carpaţii Mici”).
Bratislava este sediul preşedinţiei, parlamentului şi guvernului slovac. În oraş se află câteva universităţi, muzee, teatre şi alte instituţii culturale, printre care Slovenská filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă).[3] La nivelul tradiţiilor, oraşul slovac poartă şi semnele influenţelor venite din Austria, Ungaria etc. În trecut a fost un oraş din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are şi alte nume, în uz până la finalul Primului Război Mondial: Pressburg (germană, chiar şi astăzi alternativa oficială) şi Pozsony (maghiară).
De la întemeierea oraşului şi până în secolul al XIX-lea, germanii au fost grupul etnic dominant.Cu toate acestea, după Compromisul Austro-Ungar din 1867, a avut loc maghiarizarea puternică a populaţiei, şi, către sfârşitul primului război mondial, Bratislava era un oraş germano-maghiar, slovacii fiind minoritatea cea mai importantă[7]. După formarea Republicii Cehoslovace în 1918, Bratislava a rămas un oraş diversificat din punct de vedere etnic, dar cu tendinţe demografice distincte. Procentajul de cehi şi slovaci a crescut, în timp ce procentajul de germani şi maghiari a scăzut. În 1938, 59% din populaţie era formată din cehi şi slovaci, în timp ce germanii reprezentau 22% şi maghiarii, 13% din populaţia oraşului. Înfiinţarea Primei Republici Slovace în 1939 a adus cu sine alte schimbări, cele mai notabile fiind expulzarea multor cehi şi evrei.[7] În 1945, majoritatea germanilor au fost evacuaţi, sau, după reinstaurarea Cehoslovaciei, mutaţi, împreună cu maghiarii acuzaţi de colaborare cu naziştii.[48] Oraşul şi-a pierdut astfel caracterul multicultural.[48] Sute de cetăţeni au fost expulzaţi în timpul represiunii comuniste din anii 1950, cu scopul de a înlocui „reacţionarii” cu proletariatul.Din anii 1950, slovacii au reprezentat majoritatea etnică a oraşului, cu un procentaj de aproximativ 90%.
Regiunea Bratislava este cea mai prosperă regiune a Slovaciei din punct de vedere economic, deşi este cea mai redusă ca suprafaţă şi penultima ca număr de locuitori. Contribuie cu aproximativ 26% din PIB.[93] PIBul pe cap de locuitor, evaluat la 27.802 € în 2004, reprezintă 129,3% din media Uniunii Europene, aflându-se pe locul 2 (în urma Pragăi) între regiunile noilor membre ale Uniunii Europene (din 2004)
oraşului (Malé Karpaty, „Carpaţii Mici”).
Bratislava este sediul preşedinţiei, parlamentului şi guvernului slovac. În oraş se află câteva universităţi, muzee, teatre şi alte instituţii culturale, printre care Slovenská filharmónia (Orchestra Filarmonică Slovacă).[3] La nivelul tradiţiilor, oraşul slovac poartă şi semnele influenţelor venite din Austria, Ungaria etc. În trecut a fost un oraş din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are şi alte nume, în uz până la finalul Primului Război Mondial: Pressburg (germană, chiar şi astăzi alternativa oficială) şi Pozsony (maghiară).
De la întemeierea oraşului şi până în secolul al XIX-lea, germanii au fost grupul etnic dominant.Cu toate acestea, după Compromisul Austro-Ungar din 1867, a avut loc maghiarizarea puternică a populaţiei, şi, către sfârşitul primului război mondial, Bratislava era un oraş germano-maghiar, slovacii fiind minoritatea cea mai importantă[7]. După formarea Republicii Cehoslovace în 1918, Bratislava a rămas un oraş diversificat din punct de vedere etnic, dar cu tendinţe demografice distincte. Procentajul de cehi şi slovaci a crescut, în timp ce procentajul de germani şi maghiari a scăzut. În 1938, 59% din populaţie era formată din cehi şi slovaci, în timp ce germanii reprezentau 22% şi maghiarii, 13% din populaţia oraşului. Înfiinţarea Primei Republici Slovace în 1939 a adus cu sine alte schimbări, cele mai notabile fiind expulzarea multor cehi şi evrei.[7] În 1945, majoritatea germanilor au fost evacuaţi, sau, după reinstaurarea Cehoslovaciei, mutaţi, împreună cu maghiarii acuzaţi de colaborare cu naziştii.[48] Oraşul şi-a pierdut astfel caracterul multicultural.[48] Sute de cetăţeni au fost expulzaţi în timpul represiunii comuniste din anii 1950, cu scopul de a înlocui „reacţionarii” cu proletariatul.Din anii 1950, slovacii au reprezentat majoritatea etnică a oraşului, cu un procentaj de aproximativ 90%.
Regiunea Bratislava este cea mai prosperă regiune a Slovaciei din punct de vedere economic, deşi este cea mai redusă ca suprafaţă şi penultima ca număr de locuitori. Contribuie cu aproximativ 26% din PIB.[93] PIBul pe cap de locuitor, evaluat la 27.802 € în 2004, reprezintă 129,3% din media Uniunii Europene, aflându-se pe locul 2 (în urma Pragăi) între regiunile noilor membre ale Uniunii Europene (din 2004)
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bratislava
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 48°8'9"N 17°6'57"E
- Győr 58 km
- Nitra 72 km
- Komárom 80 km
- Tatabánya 107 km
- Trenčín 108 km
- Székesfehérvár 131 km
- Budapesta 147 km
- Érd 151 km
- Szazhalombatta 157 km
- Banska Bystrica 162 km
Array