Ilidia

 turism, sat, sit arheologic, patrimoniu, loc interesant

 Încarcă o fotografie

Ilidia este o localitate în județul Caraș-Severin,com.Ciclova Română, Banat, România.

Ilidia este o localitate renumită pentru numărul mare de vestigii arheologice din perioade cu mult înainte de prima atestare a comunităţii. Pe dealurile Obliţa şi Cetate se pot vedea ruinele restaurate ale bisericii, castelului şi unei locuinţe feudale. În localitate există o biserică ortodoxă şi una greco-catolică veche, poduri de piatră construite în sec. XVII-XVIII, pe Valea Mare sunt 6 mori de apă încă funcţionale, iar instrumentele fanfarei înfiinţate în 1889 sunt păstrate de localnici până în ziua de azi.

Ilidia era renumită prin numărul mare de imigranți la sfârșitul secolului al ХІХ-lea și începutul secolului al ХХ-lea, fiind numită și America Mică sau Mica Americă. Are aproape 800 de ani de atestare documentară și o multitudine de vestigii arheologice din perioade cu mult înainte de documentele scrise, istorie pusă în evidență de istoricul local Dumitru Țeicu în numeroasele sale publicații.

Din punct de vedere geografic localitatea este așezata de-a lungul pârâului Vicinic la poalele Munților Aninei între dealurile Cucuiova, Cetate, Tâlva, Oblița și Otor, la celălalt capăt al localității (vest) întinzindu-se un câmp fertil.
Aici s-a născut Traian Jurchela, cunoscut cântareț de muzică populară bănățeană. De asemenea tot în localitatea Ilidia își are originea și cunoscutul cântăreț și compozitor Marius Țeicu. Aceleiași familii îi aparține și folcloristul Simion Țeicu, acesta din urmă implicîndu-se foarte mult în recunoașterea satului Ilidia ca zonă cu un puternic izvor folcloric nealterat.

Viața acestui colț de rai din Banatul montan a fost descrisă și de ing.Iosif Stănilă într-o Monografie a satului Ilidia.

Dimitrie Grama un contemporan mai puțin cunoscut de localnici pe viu, cum spun bătrânii, face ca numele de Ilidia să apară în numeroase publicații internaționale, aici în satul său natal fiind cunoscut ca nepotul unui emigrant român în state reântors la batrânețe la îndemnul nepotului său Dimitrie, poezia și proza sa fac pe mulți băștinași ai satului să se reîntoarcă măcar cu gândul în locul de baștină asemeni batrânului emigrant Adam Țeicu.

Idea automobilului Dacia.
In urma cu peste 70 ani ziarele timișorene informau despre automobilul Dacia de 70000 lei,în ziarul Vestul din 5 iulie 1936, banateanul Ion Madincea originar din Ilidia nascut la 1900 emigrat in S.U.A.in 1920 ajuns inginer si unul din conducatorii firmei Craysler vine cu acest proiect mutat mai târziu la Codlea.(dupa un articol de Vali Corduneanu)89.40.145.4 17 martie 2008 22:35 (EET)

Istoria acestei localitați cât si a zonei a fost scoasa la lumină atât la propriu cât și la figurat de Dumitru Țeicu, istoric și om de cultură cărășan cu origine din localitate, acestui om datorându-i-se în mare parte toate aceste informații despre satul montan Ilidia.

Sat din Banatul montan cu tradiții agricole dar cu o puternică tentă meșteșugărească poate dezvoltată tot datorită influenței austriece și totodată numărului mare de emigranți, țăranii sfârșitului de secol al ХΙХ-lea cu școală, bibliotecă (2000-volume carte) fanfară, cor și o puternică influență a bisericii în viața satului, modelează viața țăranului dornic de cunoaștere să aibă și alte îndeletniciri meșteșugărești fapt ce a dus ca în perioada comunistă satul să cunoască o mare pierdere de populație stabilă, astfel la începutul unui nou mileniu aflăm un sat montan turistic cu nostalgia vremurilor de odinioară și tentația de libertate a vizitatorului fie el si de o zi. ........ Apicultura.In urma cu multi ani,poveștile locului mă fascinau.Între ele își găseau locul și cele despre stupi. Așadar cu aproximativ 120 de ani in urmă, la sf. sec al 19-lea, in Ilidia sau Mica America, un El Dorado al cărășenilor, nici chiar apicultura nu putea începe fără o poveste despre arme si stupi. Astfel, un stupar de coșnițe, Mos Licurici, trage cu o armă ,pe gura, asupra unui hoț de stupi, tăindu-i piciorul. Așadar, fiind îndeplinit un act justițiar demn de vestul sălbatic, apicultura a avut parte de liniște multă vreme, prosperând. Apare prima stupina cu stupi sistematici, stupul Atanasie Albina apărând chiar în stupina cu pricina a moșului,înlocuind secularele coșnțte de curpen unse cu lut și bălegar, acești stupi menținându-se pâna în anii 1995 ;mai apar și stupii ungurești(verticali)în familia Lazăr Valeriu sub formă de stupiăa inchisă.În jurul anilor 1937 Murgu Ion Țepeneu înființează prima fermă apicolă profesionistă in localitate. Tradiția este continuata și întarită din perioada 1953, când un alt stupar, Maran Petru, înființeaza o noua stupină. Cei doi colaborează și reușesc să afirme apicultura bănăteana la nivel de țară atât prin producții cât și prin diversitate, Țepeneu fiind, se pare, unul din apicultorii care au dus la descoperirea apilarnilului.Cei doi introduc stupii moderni Dadant si Langstrongt cu o productivitate ridicată ,executați dupa standard, nepermițând deviații constructive;introduc recoltarea mierii cu mijloace moderne si topirea cerii prin topitoare solare si cu abur;participă impreuna la lucrarile Congresului Apimondia din Romania in anii `60,aduc grupuri de apicultori din zonă în schimb de experiență,formeaza vetre de stupine urmărind evoluția florei,încurajează și muncesc la introducerea salcâmului in zonă;practică o perioada și stupăritul pastoral.Considerând că apicultura evoluează odata cu omenirea, formează biblioteci de specialitate alcătuite din apariții de carte si colecții din revistele vremii.Un rol important cei doi stupari îl au prin faptul că nu consideră că apicultura este o branșă cu ușile închise pentru tineri, îndemnindu-i spre această îndeletnicire nobilă, asadar la un nou început de secol european media de vârsta a stuparilor din Ilidia este 35 de ani, existind peste 700 familii de albine.Speram deci la un nou secol dulce in Valea Carasului (A.M)

turism:
Biserica ortodoxă, biserica greco catolică . obiective turistice: biserica rotondă, castel și locuința feudală, ruine restaurate pe dealul Oblita. Cetate cu val de pamânt, ruine restaurate pe dealul Cetate, biserica ortodoxă pictată de pictorul Zaicu. Valea Mare rezervatie naturala integrala, mori pe apă funcționale 6 din care 4 din lemn, clădiri și fântâni cu arhitectură conservată. În anul 1883 ia ființă corul din Ilidia iar în 1889 ia ființa fanfara instrumente păstrate de localnici pâna în ziua de azi

Lupta anticomunistă

Populatie cu tenta capitalista datorita fenomenului de emigrare in state ca S.U.A.,Franta,Germania cu o cultura evoluata pentru acea perioada, cu mijloace de productie moderne,moara cu valturi pe apa si cu motor cu explozie,utilaje de timplarie complexe aduse din Viena,utilaje de agricultura batoze,tractoare,teascuri de vin,cazane de rachiu industriale,toate acestea aduc la sfirsitul anilor 1949 numai necazurii;arestari,deportari in Baragan,domicilii fortate,colectivizarea iar apoi duc la desfintarea ca si comuna a cea ce a fost pentru 700 de ani de atestare.
Deținuți politici

Lazar Cornel-decedat Aiud,
Lazar Iconia,
Luca Stefan,
Maran Adam,
Murgu Nicolae,
Suru Gheorghe,
Rugaci Achile,
Madincea Ilie,
Danila Nistor.

Deportați în Bărăgan

Fam. Moise - Moise Iosif, Moise Eva, Moise Stefan
Fam. Toc - Toc Stela cu parintii
Fam. Luca - Luca Stefan, Luca Elena
Fam. Murgu - Murgu Simion cu sotia si fiul detinut politic deportat si in Baragan, Murgu Nicolae, Murgu Iosif, Murgu Carolina
Fam. Iosu Priu
Fam. Pintaru - Rusmir Adam, Rusmir Carolina

Naționalizați

Au fost nationalizate toate familiile deportate si familia timplarului Raica Ion,in urma colectivizarii fortate au fost nationalizate toate mijloacele de productie,pamintul,casele persoanelor emigrate in strainatate fara rude in tara. S-a incercat legarea de C.A.P. a taranilor si mestesugarilor lucru nereusit de puterea comunista odata deposedati de bunuri,arestati,deportati,dati afara din scoli pe motive politice sau datorita neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se in marile orase sau emigrind in continuare conform obiceiului aceasta a dus la scaderea populatiei la ~280 locuitori în 2008.

Punctul Tramnic sau Ogaşul cu Raci.

Situl arheologic aparţine culturii Coţofeni. Cercetările sistematice au fost executate de S.A. Luca în anul 1985.

Aşezarea se află la câteva sute înainte de intrarea în localitate dinspre Oraviţa, pe o terasa din stânga drumului. La baza sitului este un izvor.

Cercetările iniţiale au vizat urmele din secolele III-IV d.Chr. din acest punct.
2. Punctul Căşile Codrenilor.

Pe Valea Mare, pe poteca care taie cursul văii, în prundişul râuleţului, s-a descoperit un fragment ceramic monocrom, Starčevo-Criş.

3. Punctul Cetate.
Urme materiale din secolele III-IV d.Chr. se află în acest loc.

În cimitirul aflat aici s-au descoperit urmele unei biserici din piatră de tip sală, cu altar pătrat, şi cu doi stâlpi aşezaţi în apropierea peretelui de vest al navei. Aceştia susţineau un cor sau un turn-clopotniţă deasupra tribunei. Aceasta a funcţionat după o biserică de lemn distrusă la 1241.

Cimitirul medieval din acest punct poate fi încadrat între secolele XII-XIV d.Chr.

4. Punctul Obliţa sau La Scaun.

Pe partea din dreapta satului Ilidia se ridică Dealul Obliţa.

Aici s-a cercetat, între anii 1969-1977, o biserică, de plan circular în exterior şi cvadrilobat în interior, şi alte construcţii medievale (un castel cnezial). Cercetările au continuat şi în anii următori.

Tot aici s-au descoperit şi urme hallstattiene (Ha A şi Basarabi) (MBR).

La 1325 este pomenit castellanus de Ilyed, iar la 1363 castrum Iliad.

Aici se află şi o movilă.

5. Punctul Dealul Armenilor.

În acest punct din hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice din secolul IV d.Chr.

6. Punctul Moara Gherghinii.

În acest punct din hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice din secolul IV d.Chr.

7. Punctul Sălişte sau Selişte.

În Lunca Vicinicului (Râul Mare) s-a descoperit o aşezare medievală timpurie de secolele VIII-IX d.Chr.

Pe Valea Vicinicului se semnalează resturi de activitate metalurgică de secolele XI-XII d.Chr.

8. Punctul Funii sau La Funii.

În acest punct s-a descoperit şi un complex de locuire aparţinând culturii Bodrogkeresztúr.

Aşezarea Basarabi se află pe terasa Vicinicului.

O aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. se află în acelaşi loc.

Tot aici s-a descoperit o necropolă medievală timpurie de secolele XI-XII d.Chr.

9. Stânca cu desene rupestre în culoare roşie de la Ilidia – Vicinic (Cleanţul lui Ion Sârbu).

La SV de vatra satului, într-o zonă cu izvoare, pe versantul din dreapta râului Vicinic, se află mai multe desene rupestre realizate cu culoare roşie.

Datarea desenelor se face în secolele XI-XIV d.Chr.

Se aminteşte şi despre existenţa unei biserici medievale de secolele XIII-XIV d.Chr. pe Dealul Albiţa.

10. Punctul Cucuiova Mare.

Pe deal s-a descoperit o monedă preromană.

11. În anul 1879 s-a descoperit un denar imperial roman.

12. Punctul Scămnel.

Aici se semnalează mai multe movile.