Casa Haller

Romania / Sibiu / Piaţa Mare, 10
 casă, loc istoric, Renaissance (architecture) (en), artă gotică, loc interesant, clădire istorică (89), patrimoniu arhitectonic, 16th century construction (en), 15th century construction (en), tourist attraction (en)
Una dintre cele mai impotante case de locuit din piata, construita in stil Gotic si Renascentist, care pastreaza multe elemente din cladirea originala din sec. 15-16 cum ar fi portalul cu blazon, intrarea in arcade si decoratiunile.
După 1470 casa se afla în proprietatea senatorului Hyeronimus Schneider, care probabil a clădit-o. La vremea respectivă casa se număra printre primele cinci case din oraş cu cel mai mare impozit.
Urmează Michael Gereb, spre 1490. După anul 1500, casa aparţine primarului Johannes Agatha urmat de comerciantul Szervatius Holzschuch până în 1524 când o vinde lui Michael Altemberger.
În 1537 Michael Altemberger o vinde lui Petrus Haller. Acestuia din urmă îi aparţin lucrările din perioada Renaşterii.
În posesia familiei Haller casa a rămas până în anul 1882 când Antonie Haller o vinde lui Wilhelm Nendwich.
Acesta o vinde însă după numai doi ani lui August Teutsch.
patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/piata_mare/85

În această clădire

  1. Haller Caffe
 Adaugă locaţie (companie, magazin etc.) în incinta acestei clădiri
Articol Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Haller_din_Sibiu
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   45°47'45"N   24°9'9"E

Comentarii

  • Construită în stil renacentist, în urma transformării imobilului gotic ridicat pe respectivul amplasament în a doua jumatate a secolului al XV-lea (a fost atestată documentar, pentru prima oară, în anul 1472), Casa Haller, situată în Piaţa Mare, la numărul 10, este cea mai importantă clădire din acest perimetru, cunoscut drept Marele Ring. Stilul gotic al casei iniţiale mai poate fi recunoscut doar datorită unor fragmente (bolţi, ancadramente şi planul în forma literei L, cu corpul principal axat spre piaţă). În curtea casei se mai pastrează şi azi un turn dreptunghiular , ridicat pe înălţimea a două etaje, având deasupra timpanului triunghiular un acoperiş abrupt, în două ape. Câteva elemente de plastică decorativă, trădează, de asemenea, originea gotică a turnului: două ferestre cu baghete la etajul al doilea şi un ancadrament de uşă în arc frânt, situat pe peretele nordic. Pe vremuri, accesul în turn se făcea prin intermediul unei scări spiralate, amplasată într-o construcţie anexă de plan poligonal, alipită turnului în colţul de sud-est. Aceasta, mai înaltă decât restul construcţiei, era în trecut o capelă ai cărei pereţi interiori fuseseră pictaţi în frescă, astăzi pictura fiind extrem de dificil de sesizat. În configuraţia respectivă, cu fragmente originare, datând de la începutul ultimului sfert al secolului al XV-lea, casa se afla în proprietatea senatorului Hieronymus Schneider
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 6 ani