Chitila

 oraş, orăşel, desenează doar conturul

www.primariachitila.ro/

Facand o extrapolare de la numele comunei Chitila, la verbul ”a se chiti”(a se ascunde), se presupune ca aici, in Codrii Vlasiei, pe portiunea unde se intinde astazi comuna, isi gaseau loc de refugiu si „chiteala”, razvratitii impotriva stapanirii de atunci.

Teritoriul comunei Chitila a facut parte din mosiile familiilor Constantin Brancoveanu (din anul 1681) si Bibescu. Chitila, ca sat, facea parte in anul 1892 din comuna Bucoveni, plasa Buftea, judetul Ilfov. Populatia numara atunci 437 persoane, din care 212 barbati si 225 femei.

Comuna Chitila este formata din satele Chitila si Rudeni care la randul lor s-au constituit prin comasarea a 5 sate care au aparut si au evoluat in timp mai mult sau mai putin independent (Rudeni, Catanele, Chitila, Traian si Gheorghe Gheorghiu Dej).

Satul Rudeni, mentionat in Harta Principatelor din 1828 si 1832 sub numele de Giulestii-Domnesti, numiti si Rudeni, au apartinut de comuna Chiajna pana la 1892, trecand la comuna Chitila dupa 1947.

Satul Catanele a facut parte pana in 1912 din comuna Rosu, apoi din comuna Chiajna, iar dupa 1947 a trecut la comuna Chitila.

Satul Traian a fost inclus satului Chitila inca din anul 1908, iar satul Gheorghe Gheorghiu Dej, sau C.F.R., numit astazi „Cartier”, a aparut si s-a extins in masura dezvoltarii industriale a Chitilei, mai ales datorita dezvoltarii transportului feroviar.

În Chitila a fost înființată prima fabrică de zahăr din România (1875).