Cetatea Dacică Piatra Roşie

 ruine, sit arheologic, fortificaţie, loc interesant, Patrimoniu Mondial UNESCO

Cetatea, ridicată din piatră, de forma patrulatera, cu laturile de 102x45m, are patru turnuri, dispuse pe colţuri, iar al cincilea pe mijlocul laturii răsăritene. In interiorul incintei se afla o constructie de lemn ale carei baze de piatra s-au păstrat in întregime.
A fost denumită “Piatra Roşie” pentru că în timp ce zidurile altor cetăţi dacice au fost făcute din calcar alb, cele de aici au fost ridicate din piatră roşie.

- Cetatea se afla situata pe un deal cu inaltimea de 831 m, si avea rolul de a apara capitala statului dac, dinspre valea Streiului.
- Pentru colectarea apei, a fost sapata o cavitate in coltul de nord-vest al cetatii.
- Pe versantul estic al dealului, exista o a doua incinta, unita cu prima, cu zidurile din piatra de stanca si palisada, avand in interior un drum pavat. La intrarea in prima incinta se exista o scara de calcar, lata de 2,5m si marginita de balustrada.
- In jurul cetatii se afla mai multe turnuri de aparare.
- Langa de cetate s-au descoperit urmele a doua sanctuare, de tipul celor de la Costesti.

www.ici.ro/romania/ro/turism/hd_luncani.html

Cetatea dacica de pe platoul denumit Piatra Roşie, situat la 832 m altitudine si aflat pe teritoriul comunei Bosorod din Muntii Orastiei, a fost ridicata si a functionat intre secolul I i.Hr. si secolul I dupa Hr. Platoul este situat pe varful unui deal, fiind inconjurat aproape din toate partile de prapastii. Singura cale de acces este din directia estica.

Cetatea Piatra Rosie a facut parte din sistemul de fortificatii dacice, avand rolul de a stopa patrunderea romanilor spre Valea Streiului, catre capitala statului dac centralizat condus de Burebista, Sarmizegetusa Regia, de un eventual atac dinspre nord. Astfel, cetatea a fost prevazuta cu două incinte fortificate ridicate în etape diferite. Cea mai veche, are un plan patrulater (102×45 m), cu turnuri interioare la colturi si cu inca un turn pe mijlocul laturii estice, care avea rol de poartă de intrare. Pe aici trecea un drum lat pavat cu lespezi de piatra. Zidurile au fost construite din piatra de talie (murus Dacicus). Drumul de piatra era strajuit de trei turnuri de paza.

In interiorul primei incinte au fost descoperite vestigii ce apartineau unei constructii cu elevaţie din lemn, tencuit cu lut pe nuiele, compusa din doua incaperi, o cisterna sapata in stanca, pentru captarea apei necesare garnizoanei si urmele unui sanctuar. Aceasta incinta a fost inceputa in timpul regelui Burebista (80-44 a. Hr.), fiind terminata de urmasii acestuia.

A doua incinta a cetatii a fost construita la sfarsitul secolului I p. Hr., pe coasta estica a dealului, ca un veritabil avanpost. Aceasta fortificatie a fost atasata ulterior laturii de vest a primei incinte, fiind construita din ziduri de piatra si pamant, cu o grosime de 1,5 – 2 metri. Interiorul acestei incinte a inglobat mai multe terase amenajate pentru locuire, drumul antic pavat cu piatra si cele trei turnuri de paza. Ca si la celelalte cetati dacice, si aici s-au descoperit, in afara incintei, urmele unui sanctuar.

Tot aici au fost gasite si o sabie din fier (de origine celtica), invelisul unui scut de parada, din fier forjat, cu reliefuri reprezentand un bour in medalion, un candelabru din bronz cu trei brate, un bust din bronz reprezentand-o, probabil, pe zeita Bendis.

Cetatea a fost distrusă de romani în anul 106 d.C.