Pădurea Mălineasa

 parc, pădure, titlu invizibil

 Încarcă o fotografie

Locul catastrofei aviatice din 28 dec. 1989, în care s-a prăbușit avionul AN-24 YR-BMJ al companiei TAROM cu 6 membri ai echipajului și Ian Henry Perry (24 de ani) fotoreporter la ziarul britanic Sunday Times. Acesta urma să scoată în afara țării (până la Belgrad cu acest avion) mai multe casete video cu înregistrări „sensibile”, din puncte forte, ale Revoluției din dec. 1989.

Enigmele Revolutiei din 1989: Cum a fost doborat avionul care pleca de la Bucuresti cu filmarile ziaristilor straini

de Laurentiu Sirbu

Luni, 28 Decembrie 2020, ora 00:01

Sursa: www.ziare.com

Pe 28 decembrie 1989, la doar trei zile de la executarea cuplului Ceausescu, un avion pornea in cursa ca sa aduca sange din Belgrad pentru ranitii de la Bucuresti. Avionul nu a mai ajuns niciodata la destinatie. In fapt, nici n-a iesit din Romania, iar conditiile in care s-a prabusit avionul au ramas un mister pana astazi.
Pe 28 decembrie 1989, echipajul aeronavei AN-24 YR-BMJ al companiei TAROM compus din Chifor Ioan (38 ani), pilot-comandant, Valter Jurcovan (31 de ani), copilot, Moldoveanu Mihai (35 ani), instructor de zbor, Marghidan Elena (35 ani), insotitoare de bord, Petre Banica (41 ani), insotitor de bord si Cristea Gelu (33 ani), mecanic de bord, a decolat de la aeroportul International Bucuresti-Otopeni, cu destinatia Belgrad. Cursa charter fusese ceruta de Ion Iliescu, in numele noii conduceri a FSN, care a motivat ca era nevoie sa se aduca din Iugoslavia sange pentru ranitii din timpul Revolutiei. In avion se mai afla si Ian Henry Perry (24 de ani) fotoreporter la ziarul britanic Sunday Times. De la Belgrad, Perry urma sa schimbe avionul, cu unul pentru Londra. Se banuieste ca britanicul avea asupra sa cateva casete video, filmate de el in timpul Revolutiei, dar si alte casete video realizate in Bucuresti de mai multi corespondenti straini.
In contextul in care toate avioanele fusesera consemante la sol inca din seara zilei de 22 decembrie, Dan Voinea, fostul procuror militar care s-a ocupat de acest dosar, a confirmat faptul ca ziaristul britanic plecase la Belgrad cu mai multe inregistrari facute chiar si in Comitetul Central.
"In toate zilele in care au avut loc evenimentele din decembrie 1989 in Bucuresti a fost pe strazile Capitalei si a filmat si a facut chiar schimb de casete si fotografii cu alti ziaristi. A filmat chiar si in Comitetul Central, acolo a luat si interviuri. Oricum, a plecat cu un sac de casete. Si lucrul asta a pus un pic pe jar pe cei care ii urmareau pe ziaristii straini. Pentru ca documentele cu care a plecat el erau de natura sa-i demaste pe cei care au tras in decembrie 1989 in populatia rasculata impotriva regimului comunist.
Pe 27 decembrie, o persoana din influenta Consiliului Frontului Salvarii Nationale i-a transmis jurnalistului Ian Perry ca poate parasi tara cu un avion umanitar care urma sa decoleze spre Belgrad, dupa sange pentru transfuzii. Englezul si-a anuntat colegii de breasla alaturi de care era cazat la hotelul Intercontinental. Majoritatea i-au dat materiale filmate pentru a le preda redactiilor din occident. Zborul a fost oficializat in zorii zilei de 28 decembrie. Fostul sef al securitatii Tarom 1989 isi aminteste ca-n dimineata aceea pilotul instructor Ion Chifor astepta pe platoul aeroportului, laolalta cu echipajul. Ian Perry avea in bagaje, conform dosarului, 14 casete video", declara acesta pentru Digi24 in urma cu un an.
Valentin Duta, fost sef al Departamentului Securitate TAROM, sustinea pentru aceeasi sursa ipoteza ca s-ar fi incercat stoparea plecarii din tara a jurnalistului britanic. "Dupa convingerea mea a fost o regie clara. L-am intrebat pe Chifor, comandantul, unde zboara si ce pasageri are. Si-mi spune: Domne, ceva foarte curios. Zbor la Belgrad si am un singur pasager. Un englez. Un ziarist englez care avea toate insemnarile lui si concluziile lui, plus si celelalte ale colegilor. Filme, notite... Tot ce privea asa-zisa Revolutie. Ziaristul englez nu trebuia sa ajunga in Anglia sau la ziarul la care era angajat. Nu trebuia sa ajunga. Erau prea multe lucruri care ar fi putut fi divulgate de aici, din tara. Si care nu trebuiau sa ajunga in presa straina. Mai ales occidentala", a declarat si acesta.

De ce n-a mai iesit avionul din spatiul aerian al Romaniei

Avionul s-a prabusit aproape de Bucuresti, in judetul Dambovita (comuna Visina). Toti cei din interior au murit. Cursa era departe de destinatie, iar misiunea umanitara s-a oprit. Resturile aeronavei au fost localizate in padurea Malinoasa. In doar 55 de kilometri, si la cateva zile dupa Revolutie, Romania abia libera de comunism a inregistrat o tragedie aviatica imensa.
Evenimentele din timpul Revolutiei din 1989, dar si informatiile obtinute, l-au determinat pe general-maiorul Gheorghe Negosanu, seful statului major al Comandamentului Apararii Anti-Aeriene, sa dispuna interzicerea decolarii aeronavelor militare si civile de pe teritoriul Romaniei. Ordinul a fost activ din 22 decembrie 1989, ora 19.
Totusi, pe 28 decembrie 1989, Ion Iliescu, in numele conducerii FSN (noua formatiune politica instaurata in locul regimului comunist si partidului comunist), a cerut efectuarea acestei curse catre Belgrad. Scopul era aducerea sangelui necesar ingrijirii ranitilor de la Revolutie.
Posibilitatea unui zbor care sa paraseasca Romania era cunoscuta din ziua anterioara. Asa a aflat si Perry despre asta si a decis sa foloseasca zborul ca sa ajunga in Marea Britanie. Din Belgrad ar fi facut legatura cu alt zbor. El avea in bagaj mai multe filme nedevelopate, dar si casete video cu ce-a tras in Bucuresti in timpul zilelor de la Revolutie.
La controlul bagajelor i s-a cerut sa trimita geanta la cala, insa el a refuzat. Aurelia Grigore, fosta insotitoare de bord a Tarom, a spus ca avea multe casete video. Protectia lor ar fi fost unul dintre motivele pentru care n-a vrut sa-l trimita la cala.
Ancheta care a urmat prabusirii a fost deosebit de lunga. Rudele victimelor accidentului aviatic au fost supuse presiunilor, intimidarilor si amenintarilor cand incercau sa afle detalii despre rezultatele anchetei.
Rezultatele cercetarilor au fost contradictorii. In 2006, tragedia aviatica a fost pusa pe seama stratului de gheata depus pe aripa. Cateva luni mai tarziu a fost incriminat impactul cu un obiect aflat in spatiul de zbor a avionului.
Cea mai raspandita ipoteza, una neconfirmata oficial, e ca avionul a fost lovit de o racheta antiaeriana, locul impactului cu solul fiind la aproximativ 12 km nord-vest de divizionul 182 Rachete AA de la Boteni.

Ancheta ingropata, accidentul tinut secret

Fosta Militie comunista a inceput imediat o ancheta privind prabusirea avionului. La 29 de ani de la groaznicul accident, un verdict oficial privind cauzele dezastrului nu exista. De altfel, ancheta a fost ingropata, iar evenimentul cumplit a fost tinut ascuns de mass-media, fiind unul dintre secretele cel mai bine pastrate din zilele tulburi ale Revolutiei din '89.
In fata intrebarilor puse de strainii care au sesizat disparitia fotoreporterului, proaspat instalatele autoritati romane au pus producerea accidentului pe seama conditiilor meteo. Multi ani mai tarziu, in 2006, un alt verdict neoficial arata ca s-ar fi depus gheata pe aripile avionului, iar cateva luni mai tarziu s-a vehiculat de la nivel oficial ideea ca avionul lovise un obiect in aer.
Localnicii din Visina au insa o alta varianta, pe care o sustin chiar si dupa 29 de ani: avionul a fost lovit de o racheta lansata de la Unitatea Militara Boteni, aflata la doar 12 kilometri distanta. "Eram student atunci, aveam 19 ani. Stiu ca s-a prabusit la marginea localitatii, in padure. A fost doborat de o racheta plecata de la unitatea Boteni. L-a dezintegrat. A venit plin de fum deasupra localitatii. Imi amintesc cand venea spre sol. Nu m-am dus unde s-a prabusit. A fost lume multa si a venit Militia acolo. Erau apele destul de tulburi in perioada aceea in tara. S-au ridicat ramasitele de catre Politie. Toti au murit. Nu s-a realizat nimic, nicio ancheta, s-a musamalizat totul", declara pentru "Adevarul" in urma cu doi ani, Aurelian Istrate, primar al comunei Visina.

In fapt, prima solutie a fost neinceperea urmaririi penale.

"Am infirmat solutia. A preluat dosarul un alt procuror militar, dar si acesta a dat, dupa un an si ceva, aceeasi solutie de neincepere, motivand ca a existat un fenomen de givraj pe botul avionului care i-a schimbat directia de mers in jos, spre sol. Si asa s-a prabusit", a declarat pentru Digi24 procurorul militar Voinea.
Acesta nu a fost de acord nici cu noul verdict. A chemat familiile victimelor si le-a prezentat dosarul. "Unii erau la randul lor piloti. Si se pricepeau foarte bine la aviatie. Si mi-au spus: domne, procurorul asta isi bate joc si de noi si de dumneavoastra. Pentru ca givrajul nu se face pe botul avionului. Acolo este cel mai fierbinte loc", a mai precizat procurorul.
Si presa din Regatul Unit a scris in trecut ca au existat semne de intrebare daca accidentul care la ucis pe Ian Parry a fost un accident sau daca avionul a fost doborat sub ordine guvernamentale. De altfel, la 25 de ani de la tragicul eveniment, un documentar video pe tema accidentului a fost lansat in Marea Britanie de cotidianul Wales Online, iar fostul procuror militar Dan Voinea apare in filmare spunand ca este convins ca avionul a fost lovit de o racheta. Charles Parry, fratele jurnalistului mort, a facut nenumarate demersuri pentru resuscitarea anchetei, spunand: "vrem doar sa stim ce s-a intamplat acolo. In acest moment, nu urmarim sa fie pedepsit nimeni dintre cei implicati".
Procurorul Voinea a refuzat sa inchida dosarul. Intre timp s-a pensionat, iar cazul a ramas in analiza la Sectia Parchetelor Militare.