Biserica Piscoiu (Popeşti-Stejari)

Romania / Valcea / Livezi / Popeşti-Stejari

În anul 1882, este refăcută de enoriaşul Barbu I. Caragea şi credincioşii parohiei, iar , în 1899, preotul Constantin Boian face o nouă reparaţie.
În anul 1934, preotul Ioan C. Andrei, ajutat de comitetul format din învăţătorul Dumitru I.Vintilă, D.I.Caragea, A.S. Budulan, Ioan Badea, D. Caragea, Ilie Chişamera, G. I. Dincă ş.a., renovează biserica din temelie, pictura în ulei fiind făcută de pictorul Ilie Dumitrescu din Costeşti (Vâlcea). Aprobarea renovării a fost dată de Nicolae Iorga, pe atunci preşedinte al comisiei monumentelor istorice.
În Pisania de la intrarea în biserică era arătat că renovarea s-a făcut în timpul I.P.S. D.D. Vartolomeu-Episcopul Râmnicului Noului Severin, sfinţirea, din data de 26 octombrie 1934, fiind făcută de P.C. Proteiereu Gr. Prejbeanu, preot Ioan C. Andrei.
În anul 1905, ca urmare a creşterii numărului populaţiei, începe construcţia celei de a treia biserici în satul Piscoiu, plasa Logreşti, districtul Gorj, din cărămidă, acoperită cu tablă, pe locul cedat de Ioan Popescu, zis Ion al Mare, lucrarea fiind finalizată în 1908, sub coordonarea unui comitet format din preotul C. R. Lascu, I. Nicolaescu, I. L. Dădulescu, I. S. Caragescu, P. M. Popescu, C. Coardă, Drică Andrei, P. C. Andrei, C. Stăvăroiu, I. Caragea, C. I. Andrei, I. C. Bilan, Ioan C. Golumbeanu ş.a.
Biserica a fost sfinţită la 11 noiembrie 1907, în timpul regelui Ferdinand şi a reginei Elisabeta, cu binecuvântarea D. D. Atanasie Mironescu, părintele I. Nicolaescu Stavrofor, folosindu-se pardoseala de la biserica din „Linie”, cimitirul de aici fiind mutat la Mesteacăn.
În anul 1941, a fost adus clopotul bisericii, aşezat în şosea pe două scaune, ca să fie văzut de localnici. Clopotul a bătut prima dată la moartea lui Dumitru Golumbeanu.
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   44°50'51"N   23°44'57"E
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 8 ani