Palatul Apollo (Oradea)

 palat  Adaugă categorii

 Încarcă o fotografie

Palatul Apollo a fost construit între anii 1912 și 1914, în stil arhitectural Secession, fiind opera arhitectului orădean Rimanoczy Kalman jr.
Prima parte a construcției a fost realizată chiar de către arhitect, iar, după moartea sa, de către inginerul-arhitect Krause Tivadar. Palatul îmbină într-un elegant mod secessionul berlinez cu heraldica de tip Empire german. O clădire cu o impresionantă ornamentică: stucaturi, statuete şi feronerie. La ultimul nivel al palatului au fost de la început concepute spaţii ce se pretau la a fi ateliere de pictură, fiind marcate prin existenţa unor ferestre iluminatoare imense; ele sunt şi astăzi atelierul de lucru al câtorva reputaţi artişti plastici ai urbei. În secolul al XIX-lea, exista, pe amplasamentul actualului Palat Apollo, un han cu numele Apollo. În anul 1910 Consiliul Orăşenesc a dorit să valorifice terenul (prin vânzarea sau construirea unui imobil pe care municipalitatea să-l închirieze) şi a hotărât ca pe acel amplasament să fie ridicat un nou imobil.
În primăvara anului 1911 Rimanóczy Kálmán junior a prezentat proiectul care a fost acceptat şi apreciat de Consiliul Juridic Municipal. Serviciul Tehnic şi Comisiile au propus municipalităţii să facă o licitaţie pentru ridicarea clădirii.
În martie 1912 s-a ţinut licitaţia care a fost câştigată de Rimanóczy Kálmán junior, el având cea mai bună ofertă, dar între timp a decedat pe 12 iulie 1912. Văduva arhitectului a cerut Consiliului Municipal să-l însărcineze pe inginerul-arhitect Krausz Tivadar pentru a coordona lucrările la noua clădire, deoarece acesta a fost colaboratorul regretatului Rimanóczy.
În septembrie 1913 presa orădeană scria că lucrările se vor finaliza în primăvara anului 1914, dar imobilul a fost finalizat mai târziu, însă încă în acelaşi an.
Palatul Apollo are două faţade, una spre strada Republicii, cea mai bogat decorată şi cealaltă spre strada Mihai Eminescu, mai simplă. Se disting registrul parterului /mezaninului şi registrul etajelor. Parterul înalt (cu mezanin) este tratat asemenea unui soclu, are goluri dreptunghiulare mari ale vitrinelor, paramentul este cu asize în tencuială, iar o cornişă profilată îl separă de registrul etajelor. Acesta grupează ferestrele de diverse tipuri, fiind marcat de accentele verticale ale lesenelor.
Din punct de vedere stilistic, Palatul Apollo aparţine ultimei etape din creaţia lui Rimanóczy Kálmán junior, în care au fost proiectate şi ridicate casa de pe strada Mihai Eminescu, numărul 5 (fosta casă Bölöny) şi extinderea pentru Casa Centrală de Economii din Oradea.
Faţadele au elemente preluate din stilurile Empire sau Biedermeier, manieră ornamentală întâlnită la Viena, Berlin, Budapesta în aceeaşi perioadă. Paul Constantin vorbeşte, referitor la Palatul Apollo, despre înrâuririle arhitecturii 1900 berlineze, cu elemente decorative de tip Empire german.