Esechioi | sat

 sat  Adaugă categorii

Sat aparţinând comunei Ostrov.

Marele Dicţionar Geografic (1899):
"Ese-Chioi, com. rur., in jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă.
Este situată în partea de S. a judeţului, la 120 kil. spre S.-V. de oraşul Constanţa, capitala districtului, şi în partea S.-V. a plasei, la 10 kil. spre S.-E. de orăşelul Ostrov, reşedinţa com. Învecinate sunt : Gîrliţa, la 5 kil. spre N.-E.; Bugeac, la 6 kil. spre N.; Almaliu, la 7 kil. spre N.-V. şi Garvăn, la 8 kil. spre E.
Se mărgineşte la N.-E. cu com. Gîrliţa, de care se desparte prin dealurile Burum-Sirti şi Tanas-Sirti; la S., cu Bulgaria, despărţindu-se prin dealurile Pinirlic-Bair şi Mahale-Orman-Bair; iar la V., cu com. Almaliu, separîndu-se prin valea Curu-Canara.
Relieful e accidentat; culmea Ese-Chioi brăzdează teritoriul comunei la V. şi centru, iar culmea Gîrliţa la E.
Dealurile principale sunt: Hagi-Durac-Sirti, cu vîrful Ese-Chioi, (144 m.), la V.; Burum-Sirti (120 m.) şi Bona-Sirti (118 m.), la N.; Mahale Orman-Bair (166 m.) şi Saban-bair (170 m.), la S. şi S.-V. (aceste dealuri aparţin culmii Ese-Chioi şi sunt acoperite cu păduri întinse, întretăiate de păşuni şi livezi) ; Pinirlic-Bair (80 m.); Tiumbet-Bair şi Tanas-Sirti (170 m.), la E., aparţinînd culmei Gîrliţa, acoperite cu tuferiş, crînguri şi livezi.
Odinioară erau acoperite cu păduri întinse, însă focul şi exploatările nesăbuite le-au distrus în mare parte.
Pîrîul Ese-Chioi ce curge prin valea Ese-Chioi din dealul Şaban-Bair, trece prin satul Ese-Chioi şi, după ce a brăzdat com. de la S.-V. spre N.-E., se varsă în pîrîul Gîrliţa.
Văi sunt: Curu-Canara, la V., Chiuciuc-Chessen-Ceair, la N., ambele deschizîndu-se în lacul Gîrliţa ; Şaban-Ceair, Begene-Ceair, Punar-Orman-Ceair, Tanas-Ceair, la S. şi S.-E., deschizîndu-se în pîrîul Ese-Chioi, pe dreapta.
Com. e formată din 2 cătune: Ese-Chioi, reşedinţa, aşezată în centrul comunei, într'o poziţie frumoasă, pe pîrîul Ese-Chioi, închis la V. de dealul Hagi-Durac-Sirti, la S. de dealurile Şaban-Bair şi Pinirlic-Bair, la E. de dealul Tiumbet-Bair; Cuiugiuc, spre V. de reşedinţă, la 6 kil., pe valea Cuiugiuc.
Populaţiunea pe anul 1896 era de 323 familii, sau 1463 suflete, din cari: 734 bărbaţi, 729 femei; 820 necăsătoriţi, 584 căsătoriţi, 59 văduvi; 111 ştiind carte, 1352 neştiind; 1463 cetăţeni Romîni; 1042 ortodoxi, 421 mahomedani; 731 agricultori şi meseriaşi, 3 comercianţi.
Suprafaţa este de 4836 hect. din care: 273 hect. teren neproductiv (din care 263 hect.
vetrele satelor şi 10 hect. baltă, drumuri etc.) ; 4563 hect. teren productiv (din care 400 hect. ale Statului şi 4163 hect. ale locuitorilor); din acestea: 2100 hect. teren cultivat (ale locuitorilor); 1500 hect. teren necultivat (ale locuitorilor); 157 hect. teren islaz ale locuitorilor); 46 hect. teren vii (ale locuitorilor); 750 hect. păduri (din cari 400 hect. ale Statului cu proprietarii şi 350 hect. ale locuitorilor).
Locuitorii posedă: 102 pluguri, 179 care şi căruţe, 2 maşini de secerat.
Vite sunt 4400 capete.
Comerciul e puţin activ şi se face prin orăşelul Ostrov, de către 3 comercianţi, şi constă
în import de coloniale şi manufacture şi în export de lemne şi vite cu produsele lor.
Budgetul comunei este de 3772 lei la venituri şi de 3445 lei la cheltueli.
Sunt 218 contibuabili.
Căile de comunicaţie sunt: calea judeţeană Ostrov-Cuzgun, ce trece pe la 3 kil. spre N.
de sat, apoi drumuri vecinale şi comunale, care duc în Bulgaria şi la satele apropiate, ca Gîrliţa, Cuiugiuc, Carvăn, Almaliu.
Biserici sunt două, una în cătunul Ese-Chioi, cu hramul Sf. Haralambie şi a doua în cătunul Cuiugiuc, cu hramul Sf. Nicolae, întreţinute de com., cu 10 hect. şi cu cîte un preot; sunt şi două geamii cu 2 hogi.
Sunt două şcoli rurale mixte, în fie-care cătun, conduse de un învăţător şi o învăţătoare, frecuentate de 111 elevi (89 băeţi, 22 fete).

Ese-Chioi, sat, în jud. Constanţa, plasa Silistra-Nouă, cătunul de reşedinţă al comunei Ese-Chioi, aşezat în partea V. pe valea Ese-Chioi; are o întindere de 2874 hect. din cari 134 hect. ocupate de vatra satului; populaţia este de 138 familii sau 713 suflete."

"Esechioi, aşezarea de la capătul Raiului"
www.adevarul.ro/locale/constanta/Esechioi-Raiului-aseza...

Satul, aproape dispărut, trăieşte doar în amintiri. Dacă faci stânga pe drumul care te duce în localitatea Ostrov, înaintea ochilor îţi apare o imagine nepângărită de civilizaţie.

Munţii de calcar au fost cuceriţi doar de păsările cerului, iar apa lacului Bugeac doar de egrete şi lopătari. Pe marginea apei, câteva trunchiuri de copaci scorburoşi te duc cu gândul la un scenariu SF.

Imaginea idilică dispare în momentul în care la capătul drumului şerpuit descoperi câteva case pipernicite. Aflăm că este satul Esechioi. Oamenii din sat, câţi au mai rămas, sunt gârboviţi de ani şi de trudă.

Pe uliţă trec doi băieţandri. Au în mâini cipsuri şi suc. Sunt în vacanţă, la bunici. Se plictisesc de moarte. Cât e ziua de mare se plimbă pe uliţă. Glumesc. Spun că sunt „turişti“. Oamenii n-au mai plecat de ani buni din sat. „Era un sat bogat!“, îşi aminteşte Niculae Brangă. Este dornic de vorbă.

Trăieşte din amintiri, din vremea când satul era bogat, când în fiecare curte era un animal de soi, când el încăleca pe motocicletă. Vecinii erau toţi oameni gospodari care se mândreau cu cele mai frumoase bivoliţe. Acum, nu mai e nimic.

Rata ajunge în satul lor dimineaţa, la ora 8.00 şi mai trece la 14.15 când îi aduce înapoi. Medic n-au în sat. Cine are căruţă se duce la Ostrov, la depărtare de şapte kilometri.

La cişmeaua din mijlocul satului se află ultimele veşti. Aici femeile spală câte o bucată de preş şi se adapă caii.

La o margine de sat zărim un parc de joacă. Din păcate, niciun copil nu se bucură de… darul electoral. Uliţa cunoaşte paşi de copii doar vara, când micuţii mai vin pe la bunici.