Ieşirea din mina Ghelari. Mina datează din 1901

 mină, intrare, industrie minieră

Aztăzi ieşirea este blindată şi inundată.

Urbariul din 1681-1682 menţionează în ţinutul Pădurenilor cinci topitorii:
• Plosca, pe apa Runcului, în apropiere de Govăjdia;
• Topliţa, pe apa Cernei, la confluenţa cu Vălăriţa;
• Nădrab, pe apa Nădrab, un afluent al Runcului (Govăjdia de astăzi);
• Limpert, pe apa Limpert, în apropierea Nădrabului;
• Baia Nouă ("Baia Doamnei"), în satul Baia Craiului, astăzi dispărut
din cauza lacului de acumulare Cinciş, amenajat după anii 1960.
Toate aceste topitorii luau minereul de fier de la mina de fier Ghelari.

Mina de la Ghelari a fost înfiinţată la începutul secolului al XVlll-lea de către stăpânirea habsburgică. La început, minereul a fost exploatat la suprafaţă, apoi, la finele secolului al XlX-lea, s-a deschis şi prima galerie. La acea vreme, minerii din Ghelari livrau „marfă” pentru mai toate ţările din Europa. Urmaşii lor se mândresc acum că şi Turnul Eiffel a fost realizat cu fier rezultat din minereul de aici.