Bârlad

Romania / Vaslui / Barlad /
 oraş, municipiu
Bârlad este un municipiu din judeţul Vaslui, Moldova, România. Este o localitate de rang II, cu o populaţie de 69.183 locuitori. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reşedinţa judeţului Tutova. În anii '50 Bârladul este ridicat în rang devenind reşedinţa Regiunii Bârlad una din cele 15 regiuni care formau aşa-zisa Republică "Populară Romînă". La acea dată doar Suceava, Iaşi, Bacău şi Galaţi beneficiau în Moldova, alături de Bârlad de statutul de oraş regional. Ulterior, Bârladul pierde statutul de reşedinţă devenind subordonat Vasluiului.
Articol Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bârlad
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   46°13'16"N   27°39'34"E

Comentarii

  • GOOOOOO FC BARLAD!!!!
  • frumos oras, locuitori nepasatori
  • Spre ruşinea oraşului, strada care traverseaza oraşul si care se vrea sa apartina de E581 dinspre Vaslui spre Tecuci, este de o stare foarte proasta, eu aproape mi-am stricat masina pe acolo. Culmea, asta se intampla doar pe segmentul de drum din oras. In afara orasului starea drumului revine la ceva rezonabil. Asta e dovada interesului primariei locale pentru imaginea proprie. Pacat... As vrea sa ma contrazica cineva mai incolo, dar sper sa nu fie in 2100.
  • Întreaga zonă a Bârladului (oraşul plus comunele aferente, însumând aproape 200.000 de suflete) este pe punctul de a se transforma într-un soi de Cernobâl, din cauza intereselor financiare ale unor importanți jucători de pe piața mondială a carburanților. Gigantul Chevron USA (una dintre cele mai puternice firme din industria carburanților din lume) a pus ochii pe zăcămintele de gaz de şist din România. Unul dintre acestea este situat chiar în zona Bârladului, la care se adaugă alte două perimetre de exploatare, în Dobrogea şi judeţul Bihor. Cele trei perimetre câştigate de Chevron în România însumează o suprafață totală de 2.700 de kilmetri pătraţi. Thomas Holst, country manager pentru România al Chevron Upstream Europe, a declarat într-un cotidian central: “Operaţiunile noastre se concentrează în două zone: Bârlad și Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua partea a anului 2012, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea”. Nu numai Chevron, ci şi alte firme puternice din acest domeniu s-au arătat interesate de zăcămintele de gaze de şist din România. Totul a fost ţinut sub un con de umbră, din cauza tehnologiei care este folosită pentru extragerea gazelor de şist, respectiv fracţionarea hidraulică (fracking). Tehnologia este extrem de poluantă şi de nocivă pentru tot ceea ce înseamnă organisme vii şi, mai mult, provoacă cutremure de suprafață. Toate aceste aspecte au făcut ca în multe state europene tehnologia, dar şi exploatarea gazelor de şist, să fie interzise prin lege. E lesne de înțeles atunci de ce giganții din atotputernica industrie mondială a carburanților și-au îndreptat atenția căre state din sud-estul Europei, acolo unde pe lângă faptul că există mari zăcăminte de astfel de bogății subterane, mai şi beneficiază de un context socio-economic şi politic extrem de pervertibil. Aşa s-ar putea explica şi faptul că extrem de puțini au fost cei care au ştiut că pe parcursul anului trecut, la Bârlad (şi în zonele limitrofe) au mişunat o sumedenie de echipe de experți ai unei firme de prospecțiuni. Este vorba despre SC Prospecțiuni SA București, firmă controlată în totalitate de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, cel care mai deține la Bârlad (prin intermediul unor firme controlate de el şi alți controversați oameni de afaceri) şi SC Fepa SA. Prospecțiuni SA este fosta Întreprindere de Prospecțiuni Geologice şi Geofizice, cea care până în 1990 a deținut monopolul prospecțiunilor din România şi care (ce mai important) a avut arhiva de informații geologice a țării noastre. În orice țară civilizată, informațiile referitoare la resursele minerale şi bogățiile subsolului țării respective constituie secret de stat şi nu sunt puse la discreția vreunui întreprinzător privat. Revenind la Bârlad, probabil că mulți dintre concitadini au observat, în vara anului trecut, echipele celor de la Prospecțiuni SA, care au tot bântuit oraşul şi comunele din jur în mașini de teren care aveau inscripționate sigla firmei. Abia ulterior s-a aflat că firma lui Tender a fost contractată de Chevron USA pentru a efectua operațiunile de prospecțiune, care au fost finalizate la finele anului trecut. Ceea ce este şi mai interesant, se pare că nimeni nu ştie, sau nu vrea să spună, care este viitoarea locație a sondelor de lângă Bârlad. În cursul zilei de ieri, am fost contactați de către cei de la AMI Comunications, firma de PR (Public Relations) din România a celor de Chevron. Aceştia ne-au promis că ne vor transmite în cel mai scurt timp un punct de vedere, dar nu ne-au putut spune nimic despre locația viitoarelor sonde de extracție. Asta în ciuda faptului că pe parcursul discuției telefonice au lăsat să se întrevadă că au cunoştință de locurile unde s-au efectuat prospecțiuni în apriopierea Bârladului. Americanii “salivează” pe bogățiile din subteranele Moldovei! Chiar în primăvara anului trecut, Mihail Mitroi, vicepreşedintele Prospecțiuni SA, a recunoscut că Moldova va fi viitorul Texas al României șim într-un interviu acordat unui ziar central, a menționat că cei de la Chevron “salivează” după zăcămintele de gaz de şist din zona noastră: “Aceste companii mari, de top, nu sunt interesate de câmpuri medii. Sunt interesate doar de câmpuri foarte, foarte mari, de lucrurile de perspectivă, cum e shale – gazul (gazul de şist, n.r.)”. Așa că e lesne de înțeles că americanilor prea puțin le pasă să fie “friendly environement” și singurul lor țel este să “sugă” cât mai mult din măruntaiele pământului de lângă Bârlad. Și automat că nu mai contează că singura tehnologie prin care poți aduce la suprafață este una extrem de poluantă. Din informațiile pe care le avem, “armata” de PR a celor de la Chevron a pregătit deja o ofensivă mediatică și vor să intoxice mass-media cu tot felul de campanii publicitare, din care să reiasă cât de grijulii sunt ei cu mediul înconjurător şi ce beneficii imense vor aduce economiei locale. Nimic despre milioanele de tone de apă injectate la mare adâncime, laolaltă cu o sumedenie de substanțe extrem de toxice, nimic despre eliberarea de noxe în atmosferă, nimic despre contaminarea câmpului acvifer din regiune, nimic despre eliberarea unor substanțe radioactive existente în straturile subterane de roci, precum Radium 233 etc. În Statele Unite ale Americii, unii localnici din zonele unde există astfel de sonde s-au filmat în timp ce pur şi simplu dădeau foc la apa de la robinetele din casă, apă care era contaminată cu gaz metan.
  • uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu chevron
  • No Chevron is an association of Barlad not consent to the operation of hydraulic fracturing methods Orin necoventionale methods to extract shale gas! Our partners are SC Ina-Noni SRLNoi neseriosii Chevron do not want to come and take the gas, but not us sick! We No Chevron! Anthem is Chevron Fuck!
  • Nu Chevron este o asociatie din municipiul Barlad care nu suntem deacord cu exploatarea orin metode de fracturare hidraulica prin metode necoventionale de extras a gazului de sist!Partenerii nostri sunt S.C. Ina-Noni S.R.L.Noi nu vrem ca neseriosii de Chevron sa vina sa ne ia gazul ,dar nici sa ne imbolnaveasca!Suntem No Chevron!Imnul este Chevron dute dracu!
  • In perioada 1950- 1956, Bârladul a fost resedinta regiunii cu accelasi nume a RPR. In perioada 1956- februarie 1968 a fost inclus in regiunea iasi (fiind centru raional). In februarie 1968, când s-a format noul judet Vaslui, Bârladul primeste o lovitura importanta- datorita faptului ca Virgil Trofin (bun prieten de la UTC cu Nicolae Ceausescu) era orignar din Lipovat, resedinta noului judet este stabilita in orasul Vaslui, desi la aceea data Bârladul era cel mai important centru social si economic din nou-formatul judet, iar Vasluiul doar un targ evreiesc!
  • Ca urmare, toate investitiile industriale si edilitare se concentreaza la Vaslui, Bârladul si Husul fiind oarecum neglijate. Totusi, dupa 1950, si Bârladul cunoaste unele investitii- realizarea câtorva intreprinderi industriale (cea mai mare fabrica de rulmenti din Romania, intrata in productie in 1953, din initiativa lui Gheorghe Gheorghiu Dej, originar din Bârlad, si care in 1990 va aveea cca 9000 de salariati, apoi Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura FEPA, intrata in productie in 1974, Intreprinderea de materiale abrazive, Vigonia, Fabrica de ulei, Fabrica de confectii, Intreprinderea de fermentare a tutunului, etc)
  • Pe plan edilitar se realizeaza doua mari cartiere de blocuri (Gara/Confectii si la iesirea spre Vaslui), unele cladiri edilitare (Primaria, Magazinul Paloda, Hotelul Moldova, Casa de cultura a sindicatelor, doua cinematografe, sediul PTTR in 1968, noua cladire a statiei CFR in 1968, autogara), se introduce transportul in comun urban cu doua linii de autobuze, se modernizeaza reteaua de apa-canal, se realizeaza centrale termice de cartier functionand pe baza de CLU.
  • Din pacate, potentialul turistic si cultural al Bârladului este slab valorificat, iar multe cladiri vechi, de patrimoniu, nu sunt renovate corespunzator in aceasta perioada.
  • Gazul metan exploatat prin fracturare hidraulica si raspandit in mediu cauzeaza cancer. NU o sa vedeti nicaieri acest studiu cu legatura intre gaz/cancer dar va asigur eu ca am avut ocazia de a-l cunoaste.
  • Arata toate comentariile
  •  82 km
  •  110 km
  •  176 km
  •  249 km
  •  280 km
  •  281 km
  •  303 km
  •  323 km
  •  379 km
  •  410 km
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 4 ani