Cheile Bistriţei

 canion / defileu, pădure, râu, loc interesant

Masivul Buila-Vanturarita este sectionat de mai multe vai adanci cu aspect de chei.

Evolutia acestor vai a fost legata initial de fenomenul de epigeneza, ca urmare a instalarii lor pe liniile de falie care fragmentau depozitele barremian- aptiene.

Ulterior, adancirea s-a produs in calcarele jurasice superioare, proces stimulat, pe de o parte, de inaltarea masivului, iar pe de alta parte de subsidenta din regiunea subcarpatica.

Cheile Bistritei sunt cele mai evoluate, masurand 1,2 km si avand un traseu adaptat perfect liniilor structurale din sudul muntelui Arnota.

Cheile se caracterizează prin existenţa repezişurilor şi pragurilor �n talveg, fenomenelor de marmitaj (marmite laterale, de fund, suspendate)şi gurilor de peşteri �n versanţi, la diferite altitudini. Bistriţa, afluent de dreapta al Oltului, care se varsă �n Olt �n apropierea comunei Băbeni-Bistriţa, �ntre gurile de vărsare ale r�urilor Govora şi Luncavăţ, acestea din urmă �ncheind seria afluenţilor carpatici care vin din dreapta.

Izvorăşte din Munţii Căpăţ�nii şi este format prin unirea a două p�r�uri principale: Gurgui (vest), cu izvoarele �n Curmătura Rodeanu şi Cuca (est), cu izvoarele �n Curmătura Zănoaga. Acestea �si măresc treptat debitul si se unesc la cantonul ��ntre R�uri�, form�nd r�ul Bistriţa.

La originea sa sunt mai multe izvoare care pornesc de sub culmile munţilor Văleanu, Rodeanu, Zănoaga, Govora, Netedu. Străbate bara calcaroasă a masivului săp�nd chei �n extremitatea sud-vestică a acesteia, adun�nd apele din Munţii Bulzu şi La Clae (versanţii estici), prin numeroase p�raie (P�r�ul F�nt�nii, P�r�ul Bulzului) şi din Muntele Arnota (versantul vestic).

�n cursul său meandrat p�nă la Olt, el străbate dealurile subcarpatice pe o distanţă de circa 42 km, bazinul av�nd o suprafaţă de 384 km�.

Dacă se adaugă si lungimea izvoarelor sale si a afluenţilor, lungimea totală este de circa 60 km.

(sursa infopensiuni.ro)