Manastirea Govora (Vulpueşti)

 biserică, mănăstire, ortodox

Una din bijuteriile arhitecturale ale Manastirilor Oltene si o reprezentata de marca a stilului muntenesc si brancovenesc.
Un lacas deosebit de important si pentru cultura romana si legislatia autohtona celebra fiind Pravila de la Govora.

Manastire de maici, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, Manastirea Govora este amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti din judetul Valcea, la 6 km de Baile Govora si la 18 km de Rm. Valcea, pe fosta mosie Hinta.

Legatura rutiera cu manastirea se face pe soseaua nationala Rm.Valcea–Tg.Jiu. Pe calea ferata, manastirea se afla la 12 km de gara Govora.

Numele manastirii vine de la slavonescul ”gavariti” – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur de izvor.

Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.

In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus mari pierderi acestui lacas. Intregul ansamblu a fost renovat intre anii 1957-1969, ultima reparatie facandu-se in anii 1986-1988.

Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc si pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara, a fost intemeierea tipografiei in incinta ei. Aceasta s-a facut cu porunca si cu cheltuiala inteleptului voievod Matei Basarab si cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, daruita fiind de Petru Movila.

Manastirea Govora ramane in istoria neamului ca fiind gazda primei tiparituri in limba romana - Pravila de la Govora - dupa tipariturile din Ardeal ale lui Coresi. Incaperile in care a functionat vechea tipografie mai exista si astazi.

Printre valorile de arta ale manastirii Govora mentionam: un Epitrahil daruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur-argint si matase (sunt brodati Iisus, Maica Domnului, Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Indurerata ...etc.

La Govora, loc de rugaciune, de meditatie si de cultura, intalnesti la fiecare pas istoria patriei. Parca vezi umbra vechilor voievozi, care cu spada au stat de straja aparand batranele hotare ale tarii si dreapta credinta.

Acest asezamant isi asteapta vizitatorii in atmosfera specifica de liniste si pace.

www.valceaturistica.ro/monahal/govora/govora.htm