SFINXUL BĂNĂŢEAN
Romania /
Caras-Severin /
Toplet /
World
/ Romania
/ Caras-Severin
/ Toplet
formation (en), megalith (en), loc interesant
SFINXUL DE LA TOPLEŢ(megalit)
în tradiţia locului mai este numit şi "ERCULE"
cum îl găsim!
De la gara din Baile Herculane mergem o portiune din drumul european DN 70 spre Orsova unde ajungem la podul de beton peste riul Cerna . La capatul podului gasim un drum de tara care trece pe linga gradinile oamenilor . O luam pe acest drum in circa 3 km ajungem la Sfinx . Pe marginea drumului pe dreapta este o fintina dar apa , nu este potabila . Sfinxul reprezinta o figura dacica un cap de om cu un coif dacic orientat cu fata spre vest . Nici pina in momentul de fata nu se stie cum a fost posibila o sculptura a naturii atit de perfecta . Stinca are o inältime de 16 m si latime de
8 m putind fi usor observata de la distanta de pe drumul european E 70Bucuresti-Timişoara.
Sfinxul Bănățean (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip geomorfologic), situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriul județului Caraș-severin.
„Sfinxul Bănățean” (cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”) se află în sud-estul județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț, în partea nordică a satului Bârza.
Rezervația naturală cu o suprafață de 0,50 ha, reprezintă o zonă cu rocă sedimentară (gresie), pereți de stâncă și grohotișuri și suprafețe acoperite de vegetație din specii rare, printre care liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (din specia Fraxinus ornus) sau lumânărica (din specia Verbascum phlomoides)
“Nu sunt copil, da` mi se facuse parul maciuca in cap”
In apropiere de Orasul Herculane, de-a lungul Cernei, pe soseaua catre Orsova, se gaseste un alt Sfincs, cel de la Toplet, ascuns privirilor turistilor, dar de a carui existenta stiu iubitorii muntelui. Se ajunge ceva mai greu la el, din cauza drumului anevoios. Si el este inconjurat de legende si povestiri fantastice. Si daca stim ca Nicolae Densusianu a localizat Muntele Sfint Kogaionon putin mai jos, la Dunare, in apropiere de Portile de Fier, nu ne mai miram de nimic. Sub Sfinxul de acolo se spune ca ar fi ingropate ciomagul lui Hercule si piele leului prin care nu trecea nici o arma. Multi au cautat, de-a lungul anilor, cele doua obiecte mistice dar nimeni nu le-a gasit. Spun oamenii ca numai un viteaz cu inima curata le va gasi si ca acela va deveni aparatorul romanilor. Ba mai mult, oamenii spun ca o data la 100 de ani, cele doua arme pot fi vazute stralucand, timp de cateva minute.
“Atunci trebuie ele luate, pentru ca altminterea nimenea nu le gaseste”, afirma domnul Nicoara Matei, profesor etnolog si istoric, citind una din legendele locale. Tot domnia sa spune ca despre unul dintre eroii locali, haiducul Pantelimon, pe la 1830, oamenii spuneau ca ar fi gasit pielea de leu si ca din cauza asta nu-l atingeau gloantele poterei si ale strajilor domnesti trimise sa-l pranda.
“Dar eu mai curand cred ca dadea bani poterei si aceia nu aveau nici un interes sa-l omoare”, incheie domnul Matei. Tot de la domnia sa aflam si ca in preajma Sfinxului de pe Cerna, viperele sunt mai mari si mai veninoase.
“Eu am vazut cateva si m-au trecut fiori pe sira spinarii. Era una care sta tolanita taman pe sfinx si arata ingrozitor. Avea pe putin 2 metri si o grosime ca pe brat. Cand m-a auzit s-a ridicat ca la juma` de metru si a sisiit spre mine de m-a luat groaza. Apoi a alunecat pe stinca si s-a strecurat printr-o crapatura, chiar sub sfinx. Nu sunt copil, da` mi se facuse parul maciuca in cap. Am crezut ca nu scap de acolo”, isi incheie etnologul relatarea.
în tradiţia locului mai este numit şi "ERCULE"
cum îl găsim!
De la gara din Baile Herculane mergem o portiune din drumul european DN 70 spre Orsova unde ajungem la podul de beton peste riul Cerna . La capatul podului gasim un drum de tara care trece pe linga gradinile oamenilor . O luam pe acest drum in circa 3 km ajungem la Sfinx . Pe marginea drumului pe dreapta este o fintina dar apa , nu este potabila . Sfinxul reprezinta o figura dacica un cap de om cu un coif dacic orientat cu fata spre vest . Nici pina in momentul de fata nu se stie cum a fost posibila o sculptura a naturii atit de perfecta . Stinca are o inältime de 16 m si latime de
8 m putind fi usor observata de la distanta de pe drumul european E 70Bucuresti-Timişoara.
Sfinxul Bănățean (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip geomorfologic), situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriul județului Caraș-severin.
„Sfinxul Bănățean” (cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”) se află în sud-estul județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț, în partea nordică a satului Bârza.
Rezervația naturală cu o suprafață de 0,50 ha, reprezintă o zonă cu rocă sedimentară (gresie), pereți de stâncă și grohotișuri și suprafețe acoperite de vegetație din specii rare, printre care liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (din specia Fraxinus ornus) sau lumânărica (din specia Verbascum phlomoides)
“Nu sunt copil, da` mi se facuse parul maciuca in cap”
In apropiere de Orasul Herculane, de-a lungul Cernei, pe soseaua catre Orsova, se gaseste un alt Sfincs, cel de la Toplet, ascuns privirilor turistilor, dar de a carui existenta stiu iubitorii muntelui. Se ajunge ceva mai greu la el, din cauza drumului anevoios. Si el este inconjurat de legende si povestiri fantastice. Si daca stim ca Nicolae Densusianu a localizat Muntele Sfint Kogaionon putin mai jos, la Dunare, in apropiere de Portile de Fier, nu ne mai miram de nimic. Sub Sfinxul de acolo se spune ca ar fi ingropate ciomagul lui Hercule si piele leului prin care nu trecea nici o arma. Multi au cautat, de-a lungul anilor, cele doua obiecte mistice dar nimeni nu le-a gasit. Spun oamenii ca numai un viteaz cu inima curata le va gasi si ca acela va deveni aparatorul romanilor. Ba mai mult, oamenii spun ca o data la 100 de ani, cele doua arme pot fi vazute stralucand, timp de cateva minute.
“Atunci trebuie ele luate, pentru ca altminterea nimenea nu le gaseste”, afirma domnul Nicoara Matei, profesor etnolog si istoric, citind una din legendele locale. Tot domnia sa spune ca despre unul dintre eroii locali, haiducul Pantelimon, pe la 1830, oamenii spuneau ca ar fi gasit pielea de leu si ca din cauza asta nu-l atingeau gloantele poterei si ale strajilor domnesti trimise sa-l pranda.
“Dar eu mai curand cred ca dadea bani poterei si aceia nu aveau nici un interes sa-l omoare”, incheie domnul Matei. Tot de la domnia sa aflam si ca in preajma Sfinxului de pe Cerna, viperele sunt mai mari si mai veninoase.
“Eu am vazut cateva si m-au trecut fiori pe sira spinarii. Era una care sta tolanita taman pe sfinx si arata ingrozitor. Avea pe putin 2 metri si o grosime ca pe brat. Cand m-a auzit s-a ridicat ca la juma` de metru si a sisiit spre mine de m-a luat groaza. Apoi a alunecat pe stinca si s-a strecurat printr-o crapatura, chiar sub sfinx. Nu sunt copil, da` mi se facuse parul maciuca in cap. Am crezut ca nu scap de acolo”, isi incheie etnologul relatarea.
Oraşe în apropiere:
Coordonate: 44°50'18"N 22°23'29"E
- REZERVATIA DUCIN 43 km
- cheile minișului 51 km
- Cheile Nerei 52 km
- Anina 54 km
- Oraviţa 61 km
- Oraviţa 71 km
- terasamentul fostei căi ferate Oraviţa-Baziaş 82 km
- terasamentul fostei căi ferate Oraviţa-Baziaş 86 km
- Ostrovul Kostolac 105 km
- Novaci 202 km
- Pădurea Coramnic 10 km
- Pădure 11 km
- Pădurea Jupâlnic 11 km
- Orşova de Sud 13 km
- Cazanele Mici 23 km
- golful Dubova 26 km
- Cazanele Dunării 26 km
- Cazanele Mari 28 km
- Ţara Almăjului 30 km
- Parcul National Portile de Fier (Djerdap) 39 km