Crematoriul uman "Cenuşa"(1934) (Bucureşti)

Romania / Bukarest / Bucharest / Bucureşti
Crematoriul nu a fost construit intamplator in acel loc in anul 1928… Inca din perioada medievala a nasterii Bucurestiului ca asezare permanenta si de importanta politica (capitala), zona a fost prevazuta cu tot felul de constructii care si astazi au ramas secrete in mare masura. Pe vremea cand Vlad Tepes facea Curtea Domneasca asezata astazi in plin centrul Capitalei la doi pasi de Piata Unirii,- Bucurestiul era o zona de padure strabatuta de o serie de afluenti ai Dambovitei (disparuti in stratul freatic, la ora actuala…) si mlastini de suprafata mare. Din ordinul direct al lui Vlad Tepes a fost construit un tunel care pornea de la Curtea Domneasca, avea trei ramificatii care porneau catre diverse puncte ale orasului de atunci, dintre care una mergea catre exterior inspre vest, traversa o portiune intinsa de padure, dupa care trecand pe sub mlastina Cocioc (actualul Parc al Tineretului) se ramifica avand mai multe puncte de aerisire si iesiri in cadrul dealurilor care imprejmuiau mlastina. Dar iesirea principala se afla pe creasta cea mai inalta care domina mlastina si care era acoperita de padure deasa. Multa vreme acest subteran nu a fost utilizat decat de catre mai-marii Tarii Romanesti, care-i cunosteau existenta. Intreaga retea a suferit modificari destul de importante in vremea lui Cantacuzino, cand de altfel au mai fost construite si o serie de alte vaste retele subterane care faceau legatura intre anumite manastiri din apropierea Bucurestiului. Dupa perioada lui Cantacuzino, abia la finele sec.XIX, inceputul sec.XX (sub domnia lui Ferdinand I) s-a facut o alta mare amenajare a Bucurestiului subteran, extinzandu-se retelele subterane dintre manastirile ce se afla in apropierea Bucurestiului, facandu-se reteaua circulara de forturi si canale subterane (forturile nu sunt legate intre ele doar prin linia de centura ci si printr-un canal subteran care era utilizat pentru interaprovizionare cu munitie si schimb de personal intre forturi) precum si o mare parte din amenajarile subterane ale unor obiective din Bucuresti, cum ar fi de pilda Palatul Cotroceni, care este legat printr-o sosea subterana de Fortul Domnesti si de acolo, mai departe, de ceea ce astazi este Centrul de Cercetare al Armatei si unitatea de Arme Intrunite de la Clinceni (transmisiuni speciale si razboi radioelectronic, parasutisti, o subunitate de cercetare, etc). Printre multe altele, in perioada interbelica s-a trecut si la reamenajarea subteranului care leaga Curtea Domneasca de Dealul Mlastinii Cocioc,- s-a mascat iesirea principala din acest subteran cu cladirea Crematoriului,- intr-una din anexele acestuia se afla poarta de iesire din galeria subterana. Ulterior, comunistii au adus si mai multe amenajari la aceasta retea de canale subterane, ei de altfel degajand terenul de mlastina Cocioc si punand in loc lacul si parcul Tineretului de astazi. Lacul din Parcul Tineretului are in anumite locuri pe fundul sau gratare de acces a apei care vine din cadrul a ceea ce odinioara erau afluentii de suprafata ai Dambovitei, care acum au albii subterane, freatice,- atentie la acest lac si la scaldatul in el ! Uneori, dupa ploi abundente, cand fluxul apelor freatice creste foarte mult, pot apare efecte de suctiune a corpurilor de la fundul lacului si chiar si de la suprafata acestuia, care daca ajung in torentele freatice, nu le mai gaseste nimeni, niciodata. Evitati asadar sa va scaldati in regiunile neamenajate ale acestui lac situat pe fosta mlastina Cocioc… Sub regimul comunist s-a diversificat reteaua de canale subterane de sub fosta mlastina, o mare parte din volumul imens de pamant excavat, fiind mascat prin constructia Salii Polivalente ,- sala construita aparent complet anapoda, intr-o regiune in care nu era deloc oportuna o astfel de constructie. In realitate, ea a mascat volumul urias de pamant care s-a excavat din zona respectiva, cu prilejul extinderii retelelor subterane. Crematoriul Cenusa este intradevar obiectiv militar (a fost inca de la crearea lui…) pentru ca mascheaza intrarea intr-o veche retea de galerii subterane in care se poate merge cu masina (Vlad Tepes intra calare in acele tunele…) si care sunt indubitabil OBIECTIVE MILITARE. De aceea, nu va mirati de ce paza acestui aparent banal “crematoriu” este atat de drastica si se interzice strict filmarea sau fotografierea sa precum si apropierea de cladire la mai putin de 150-200 metri a persoanelor neautorizate. In ce priveste lucrarile de “reabilitare” ale crematoriului, debutate in 2003 (cand s-au bagat sume importante de bani si in finalizarea liniei speciale de metrou dintre Palatul Cotroceni si Aeroportul Otopeni) ma tem ca nu se refera catusi de putin la cladirea exterioara, care de altfel nici nu are mare nevoie de renovare,- in schimb este de presupus ca renovarea si reabilitarea sa se desfasoare departe de ochii publicului, in constructii care nu se afla la suprafata. Sper ca v-am satisfacut cel putin o parte din curiozitatea legata de acest aparent “bizar” obiectiv militar care nici macar nu apartine oficial de MApN…
Lucian May, 2nd, 2009
 Adaugă locaţie (companie, magazin etc.) în incinta acestei clădiri
Oraşe în apropiere:
Coordonate:   44°24'41"N   26°6'11"E

Comentarii

  • e ca si cum un cimitir ar purta numele "Oase Albe"... Sugestiv, nu ?
  • În prezent dezafectat, singurul în funcţiune este Vitan - Bârzeşti (aflat în incinta IML).
  • Nu CUC ci TGP - TEMPLUL GROAZEI POSTUME!!!...
Acest articol a fost modificat ultima dată acum 7 ani